Palatul Mogoşoaia, bijuteria domnitorului Constantin Brâncoveanu

Palatul Mogoșoaia este o clădire istorică și artistică de o frumusețe rară, situată la doar 15 kilometri de București.

Construit la sfârșitul secolului al XVII-lea de către unul dintre cei mai importanți domnitori ai Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, palatul este un exemplu remarcabil al stilului brâncovenesc, un stil arhitectural și decorativ original, care combină elemente românești, bizantine, renascentiste și baroce. Palatul a fost martorul a peste trei secole de istorie tumultuoasă, fiind confiscat, devastat, restaurat și transformat de mai multe ori. Astăzi, palatul este un muzeu de artă brâncovenească și un monument istoric protejat, care atrage mii de vizitatori anual.

Originea palatului Mogoşoaia

Palatul Mogoșoaia își trage numele de la soția boierului Mogoș, cel care deținea moșiile pe care Constantin Brâncoveanu le-a cumpărat în anul 1681.

Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor bogat și puternic, care a domnit în Țara Românească între anii 1688 și 1714. A fost un mare ctitor de biserici și palate, printre care se numără și palatul de la Potlogi, construit în același stil brâncovenesc.

Construcția palatului Mogoșoaia a început în anul 1698 și s-a încheiat în 1702, conform pisaniei de pe fațada estică a clădirii. Palatul era destinat să fie o reședință de vară pentru domnitor și familia sa. Acesta a fost amplasat pe malul lacului Mogoșoaia, înconjurat de un parc frumos amenajat.

Arhitectura palatului este impresionantă prin simetria și proporția fațadelor, prin decorațiunile sculptate în piatră și lemn și prin culoarea roșiatică a zidurilor din cărămidă. Elementele distinctive ale stilului brâncovenesc sunt coloanele ornamentate în torsadă, consolele cu capete de lei sau vulturi, arcurile în plin cintru sau frânte și stucaturile florale.

Palatul Mogoşoaia se află pe un plan dreptunghiular, fiind format din două corpuri unite printr-o galerie deschisă. Corpul principal are două etaje și este prevăzut cu o logie centrală pe fiecare latură. La parter se aflau camerele de primire și sala tronului, iar la etaj camerele private ale domnitorului și familiei sale. Corpul secundar are un singur etaj și găzduia bucătăria și servitorii. Galeria deschisă are o vedere splendidă spre lac și parc.

Palatul Mogoşoaia a suferit transformări importante

Palatul Mogoșoaia a avut o soartă tragică după moartea lui Constantin Brâncoveanu, din anul 1714. Domnitorul a fost executat împreună cu cei patru fii ai săi și cu ginerele său la Constantinopol. Constantin Brâncoveanu a refuzat să se convertească la islam și să plătească tribut sultanului otoman. Toate averile familiei Brâncoveanu au fost confiscate de turci, iar palatul Mogoșoaia a fost transformat în han.

Palatul a fost redobândit de nepotul lui Brâncoveanu, Constantin (fiul lui Ștefania Brâncoveanu), care l-a primit ca dar de nuntă de la principele Ștefan Cantacuzino, în anul 1716. Palatul a rămas în posesia familiei Brâncoveanu până la începutul secolului al XIX-lea, când a fost vândut familiei Bibescu.

Familia Bibescu a fost una dintre cele mai influente familii boierești din Țara Românească. Doi membri ai acestei familii au fost domnitori: George D. Bibescu (1842-1848) și Barbu Știrbei (1849-1853; 1854-1856).

Familia Bibescu a restaurat palatul Mogoșoaia după ce acesta fusese devastat de turci în timpul Războiului ruso-turc din perioada 1768-1774. Aceştia au adus și unele modificări arhitecturale, cum ar fi adăugarea unor ferestre mari pe fațadele laterale ale corpului principal.

Membrii familiei Bibescu au locuit la palat până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ulterior, a rămas o perioadă nelocuit. În anul 1911, Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei George-Valentin Bibescu, care i l-a oferit drept cadou de nuntă soției sale, Martha Bibescu, o mare personalitate şi o scriitoare cunoscută.

Palatul Mogoşoaia în grija Marthei Bibescu

Martha Bibescu s-a ocupat cu renovarea palatului începând cu anul 1912. În timpul Primului Război Mondial, lucrările de renovare au fost frânate de alte distrugeri suferite în urma bombardamentelor germane. În perioada ocupației germane a Bucureștiului și a sudului României, prințesa Martha Bibescu a rămas în capitală, ocupându-se de spitalul reginei Maria și locuind o vreme chiar în palat.

Revenită în țară după ce plecase la Londra, acuzată fiind de colaborarea cu trupele germane, Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după anul 1920. Pentru asta, a cheltuit o mare parte din averea adunată din cărțile pe care le-a scris.

Palatul Mogoşoaia a fost reinaugurat, astfel, în anul 1927, unele lucrări interioare continuând, însă, până în anul 1935. Cât timp a fost în proprietatea Marthei Bibescu palatul a fost vizitat de pesonalități precum August von Mackensen, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, Regele Carol I al României, Regina Maria a României sau Regele Ferdinand I al României.

Palatul Mogoşoaia: naționalizarea și restaurarea

Palatul Mogoșoaia a fost naționalizat de regimul comunist după cel de-al Doilea Război Mondial. Martha Bibescu a fost nevoită să părăsească România în anul 1947 și s-a stabilit în Franța, acolo unde a murit în anul 1973. Martha i-a lăsat palatul fiicei sale, Valentina Bibescu.

În anul 1949, palatul a fost și el naționalizat, Valentina și Dimitrie Ghika-Comănești fiind arestați. Până în anul 1957, clădirea a fost devastată și devalizată, colecțiile de artă fiind furate și dezmembrate. Abia în 1957 palatul a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă.

În anul 1977, palatul a fost afectat de cutremurul care a zguduit Bucureștiul și a necesitat reparații. În anul 1990, după Revoluția Română, palatul a fost retrocedat familiei Bibescu, care l-a donat statului român în anul 2001.

Palatul Mogoșoaia este astăzi un muzeu de artă brâncovenească, care expune piese de mobilier, pictură, sculptură și ceramică din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Palatul găzduiește și evenimente culturale, cum ar fi concerte, expoziții și conferințe. Palatul este un monument istoric protejat și face parte din Asociația Rețeaua Națională a Muzeelor din România.

Alte clădiri din complexul palatului

Palatul Mogoșoaia nu este singura clădire de interes din complexul care îi poartă numele. Alte clădiri care fac parte din complexul palatului:

• Cuhnia și turnul porții: sunt situate la intrarea în curtea palatului și datează din secolul al XVIII-lea. Cuhnia era locul unde se pregătea mâncarea pentru domnitor și oaspeții săi. Turnul porții avea rol de pază și de acces în curte;
• Cavoul familiei Bibescu: este o construcție neogotică din secolul al XIX-lea, situată în spatele palatului. Aici sunt înhumați membrii familiei Bibescu, inclusiv prinții Mihai și George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial;
• Serele: sunt două clădiri din secolul al XIX-lea, situate pe malul lacului. Ele erau folosite pentru cultivarea plantelor exotice și pentru organizarea de petreceri;
• Ghețăria: este o clădire rotundă din secolul al XVIII-lea, situată lângă sere. Aceasta era folosită pentru depozitarea gheții pe timp de vară;
• Biserica „Sfântul Gheorghe”: este o biserică mică și albă, construită în anul 1688 de Constantin Brâncoveanu. Aceasta este situată lângă zidurile curții palatului și are un interior frumos pictat.

Palatul Mogoșoaia este o bijuterie a stilului brâncovenesc, care reflectă gustul artistic și spiritul vremii domnitorului Constantin Brâncoveanu. Palatul este martor al istoriei României, fiind supus unor schimbări dramatice de-a lungul secolelor. Palatul este astăzi un muzeu de artă brâncovenească și un loc de cultură și relaxare pentru vizitatori.