Rata natalității se prăbușește în majoritatea țărilor, iar lumea se va schimba radical. Care vor fi ţările cele mai populate până în 2100

Rata natalității se prăbușește în majoritatea țărilor, deşi, în mod paradoxal, numărul total al populaţiei globale este în continuă creştere. Natalitatea este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației.

Rata natalității umane va continua să scadă drastic în următorul secol, iar în doar 25 de ani, peste două treimi din populațiile țărilor vor fi în declin.

Aceasta este concluzia unui nou studiu publicat în jurnalul ştiinţific The Lancet. Echipa extinsă de oameni de știință internaționali care a realizat acest studiu avertizează că guvernele trebuie să se pregătească pentru schimbările masive cu care ne vom confrunta în următoarele decenii, ca urmare a acestor modificări ale modelelor demografice globale.

Rata natalității se prăbușește, iar lumea va arăta cu totul diferit

„Aceste tendințe viitoare în ceea ce privește ratele de fertilitate și nașterile vii vor reconfigura complet economia globală și echilibrul internațional al puterii și vor necesita reorganizarea societăților.”, a spus Natalia Bhattacharjee, statistician în domeniul populației la Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) din SUA.^[sursa]

Încă din anul 2018, studii anterioare au constatat că ratele de fertilitate erau în scădere la jumătate din populațiile lumii, iar prăbușirea continuă.

Conform previziunilor noului studiu, până în anul 2050, persoanele care trăiesc în 155 din cele 204 țări și teritorii incluse în studiu vor avea mai puțini copii decât ar fi necesar pentru a menține o populație stabilă.

Previziunile arată că, până în anul 2100, această cifră va crește la 198 de țări și teritorii cu rate de natalitate mai mici decât ratele de mortalitate. În Bhutan, Bangladesh, Nepal și Arabia Saudită, ratele vor scădea sub un copil pe femeie. Până atunci, singurele țări care se așteaptă să aibă rate de natalitate care să depășească nivelul necesar pentru menținerea populației (cel puțin două nașteri pe femeie) sunt Samoa, Somalia, Tonga, Niger, Ciad și Tadjikistan.

Și dacă toate acestea sunt așa, scriu autorii, atunci, în lipsa unor politici strategice de migrație, populația umană din locurile cu rate scăzute de natalitate va scădea în mod inevitabil.

Dar este acest lucru atât de rău? În multe țări, ratele reduse ale natalității sunt rezultatul unor condiții mai bune pentru femei și familii în general.

„În multe privințe, scăderea ratelor de fertilitate este o poveste de succes, reflectând nu numai o contracepție mai bună și ușor de obținut, ci și faptul că multe femei aleg să amâne sau să aibă mai puțini copii, precum și mai multe oportunități de educație și de angajare.”, spune autorul principal și biostatisticianul Stein Emil Vollset, de asemenea membru al echipei de prognoză a Scenariilor viitoare de sănătate.

În anii 1950, se nășteau puțin sub cinci copii la fiecare femeie, față de puțin peste doi copii la fiecare femeie în anul 2021.

Autorii subliniază însă că impactul unei astfel de schimbări drastice a populației umane va depinde și de modul în care aceasta este gestionată și de locul în care se află oamenii. În acest moment, spun ei, noi, ca o comunitate globală, nu suntem pregătiți pentru ceea ce va urma.

Rata natalității se prăbușește în ţările cu un nivel de trai bun, în timp ce în ţările slab dezvoltate creşte

Studiul constată că majoritatea copiilor, respectiv trei din patru, se vor naște în țările cu venituri mici și medii inferioare, în următoarele decenii.

În anul 2050, se preconizează că Ciad și Niger vor avea cele mai mari rate de fertilitate din lume, iar până în anul 2100, Samoa și Tonga vor avea cele mai mari rate de fertilitate.

Până în anul 2100, unul din doi copii născuți va proveni din Africa, care a contribuit deja cu o treime din copiii din lume în anul 2021.

„Lumea se va confrunta simultan cu un «baby boom» în unele țări și cu un «baby bust» în altele.”, a spus Stein Emil Vollset.

„În timp ce cea mai mare parte a lumii se confruntă cu provocările serioase la adresa creșterii economice ale unei forțe de muncă în scădere și cu modul de îngrijire și de plată a populațiilor îmbătrânite, multe dintre țările cu cele mai limitate resurse din Africa Subsahariană se vor confrunta cu modul în care vor susține cea mai tânără populație cu cea mai rapidă creștere de pe planetă în unele dintre cele mai instabile din punct de vedere politic și economic, cele mai stresate de căldură și cele mai afectate sisteme de sănătate de pe planetă.”, a continuat Vollset.^[sursa]

Autorii studiului spun că „politicile de imigrație etice și eficiente, cu o cooperare globală” vor fi cruciale în gestionarea prăbușirii populației cu care multe țări se vor confrunta.

„Odată ce populația aproape fiecărei țări va scădea, va fi necesară dependența de imigrația deschisă pentru a susține creșterea economică. Țările din Africa Subsahariană au o resursă vitală pe care societățile în curs de îmbătrânire o pierd – o populație tânără.”, a spus Natalia Bhattacharjee.

Însă autorii subliniază că va fi important să se asigure că migrația nu este unidirecțională.

„Migrația continuă a lucrătorilor calificați către economii cu venituri ridicate și fertilitate scăzută – un concept denumit «exodul creierelor» – poate avea, de asemenea, efecte devastatoare asupra economiilor pe care acești lucrători le lasă în urmă.”, mai scriu autorii studiului.^[sursa]

Deși există unele limitări importante ale studiului – cum ar fi faptul că unele dintre cele mai recente date sunt din vremurile ciudate din timpul pandemiei – previziunile se bazează pe factori cheie ai fertilității – cum ar fi nivelul de educație, disponibilitatea contracepției, mortalitatea infantilă și traiul în zonele urbane – împreună cu date care merg înapoi până în anii 1950 și au avut niveluri relativ ridicate de certitudine pentru toate țările.

Cercetarea a fost realizată în cadrul studiului ştiinţific Global Burden of Disease, Injuries, and Risk Factors Study 2021 și a fost finanțată de Fundația Bill & Melinda Gates.