Puține lucruri în lume sunt mai reprezentative pentru rezistența și trecerea timpului în mod extrem decât munții. La prima vedere, aceste formațiuni colosale par să fi fost acolo dintotdeauna, neatinse de timp, însă, după cum putem bănui, au fost create cu milioane și milioane de ani în urmă de forțele tumultoase ale naturii. Dar oare epoca formării munților a rămas îngheţată în timp sau încă se mai formează munți noi în zilele noastre?
Răspunsul scurt este da. Într-un fel. Dar depinde de cum definim lucrurile. Iar acest lucru necesită o explicație pentru modul în care apar munții în primul rând.
Cum se formează munţii
Un factor cheie, altul decât timpul, este întâlnirea plăcilor tectonice. Atunci când aceste plăci stâncoase mari care alcătuiesc litosfera Pământului (stratul cel mai exterior al structurii sale) se ciocnesc, ele pot crea munți, precum și alte caracteristici geologice. Dar aceste plăci nu sunt toate la fel.[sursa]
Există două tipuri de plăci: cele continentale și cele oceanice. Primele sunt mult mai ușoare decât cele din urmă, așa că, atunci când se întâlnesc, plăcile oceanice vor trece sub omologul lor continental într-un proces numit „subducție”.
Atunci când se întâmplă acest lucru, magma poate fi forțată în sus pentru a forma vulcani. Printre exemplele de astfel de vulcani se numără Muntele Saint Helens din America de Nord și Muntele Fuji din Japonia. Vulcanii, spre deosebire de alți munți, se formează în mod constant din cauza activității tectonice și pot apărea aparent de nicăieri într-o perioadă scurtă de timp.
Uneori, însă, presiunea creată de procesul de subducție poate duce la crearea unor munți non-vulcanici.
Apoi, există munții care se formează atunci când două plăci continentale se ciocnesc. În aceste cazuri, scoarța terestră este deplasată și forțată în sus, ca un acordeon comprimat.
Se mai formează munți şi în zilele noastre?
Cele mai faimoase exemple ale acestui tip de munți sunt cei care alcătuiesc Himalaya, care se întind pe o distanță de peste 2.400 km de la un capăt la altul. Acești munți s-au format în urma coliziunii plăcii tectonice indiene cu cea eurasiatică, un proces care a început în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani și care încă are loc.
Ca atare, platforma Himalaya este de fapt destul de tânără, cel puțin din punct de vedere al timpului geologic, și continuă să crească și astăzi. Aşadar, răspunsul la întrebarea noastră ar putea fi da din acest punct de vedere.
Această creștere are loc cu o rată de aproximativ 1 centimetru în fiecare an, determinată de călătoria neîncetată spre nord a continentului indian. Cu toate acestea, acest lucru nu este prea vizibil pentru ochii oamenilor. Nu numai pentru că este vorba de creștere, ci și pentru că munții sunt erodați într-un ritm similar.
Dar cum rămâne cu munții din viitor? În anul 2021, oamenii de știință au publicat previziuni privind apariția unor noi munți, numiți Somalaya, care vor lua naștere peste aproximativ 200 de milioane de ani. Acești noi munți, așa cum susțin oamenii de ştiinţă, se vor forma în urma unui proces de subducție, atunci când Somalia și Madagascar se vor desprinde de Africa și, în cele din urmă, se vor ciocni cu India.
Dar până când se va întâmpla acest lucru, Pământul va fi oricum, în general, de nerecunoscut și mulți alți munți vor fi luat naștere în alte părți. În special atunci când Europa se va ciocni cu Africa, în aproximativ 50 de milioane de ani, și când Australia se va uni cu Indonezia.
Deocamdată, aceste previziuni sunt simple experimente de gândire. Eventuala configurație a acestor continente va avea loc mult timp după ce noi nu vom mai fi și va continua să se schimbe și să se deplaseze mult timp după aceea. Cu toate acestea, modelele care prezic configurații viitoare ne oferă cel puțin o privire într-o lume posibilă pe care nu o vom vedea niciodată.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
