Între molime, războaie și vremuri extrem de tulburi, perioada modernă timpurie nu a fost cea mai bună perioadă pentru a te bucura de viaţă. Pentru femei, în special, exista o altă amenințare mereu prezentă cu care trebuiau să se confrunte: acuzațiile de vrăjitorie. Dar de ce au fost atât de multe femei acuzate de vrăjitorie decât bărbați acuzaţi de practicarea artelor întunecate ale magiei? Un nou studiu a privit înapoi în analele istoriei și sugerează că un factor important ar fi putut fi reprezentat de locurile lor de muncă.
Procesele împotriva vrăjitoarelor au devenit o caracteristică a vieții publice în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, în special în Insulele Britanice și în Noua Anglie, dar a existat o prejudecată de gen foarte clară: doar aproximativ 10-30% dintre acuzați erau bărbați. Misoginismul este, desigur, un motiv important pentru acest lucru, dar o nouă analiză a profesorului Philippa Carter, asistent la Universitatea din Cambridge, a adus câteva informații noi.[sursa]
Carter a apelat la registrele de caz ale lui Richard Napier, un medic și astrolog englez proeminent care a activat între anii 1597 și 1634. În timpul carierei sale, se știe că a efectuat aproape 70.000 de consultații separate, dintre care o mică parte se referea la suspiciuni de vrăjitorie și magie neagră.
„În timp ce plângerile variau de la dureri de inimă la dureri de dinți, mulți au venit la Napier cu îngrijorarea că au fost vrăjiți de un vecin. Clienții îl foloseau pe Napier ca pe o cutie de rezonanță pentru aceste temeri, cerându-i confirmarea din partea stelelor sau amulete care să-i protejeze împotriva răului.”, a explicat Carter într-un comunicat.[sursa]
De ce au fost atât de multe femei acuzate de vrăjitorie
Dintre cei 802 clienți ai lui Napier care au menționat numele vrăjitoarelor suspecte, 130 au dat și detalii despre ocupația acuzatei, iar pe măsură ce Carter a analizat aceste înregistrări, au început să apară unele teme specifice.
Notele de caz prezentau în mod regulat șase tipuri de locuri de muncă care erau aproape exclusiv ocupate de femei: servicii alimentare, asistență medicală, îngrijirea copiilor, gestionarea gospodăriei, creșterea animalelor și producția de lapte.
Aceste locuri de muncă le ofereau femeilor care le dețineau o anumită putere în comunitate, dar și multă responsabilitate, ceea ce ducea adesea la suspiciuni împotriva lor.
„O gospodină modernă timpurie era responsabilă de gestionarea sănătății animalelor, precum și a oamenilor; ea făcea cataplasmele și siropurile folosite pentru a le trata pe amândouă. Când un animal se îmbolnăvea în mod ciudat, acest lucru putea fi interpretat ca un abuz malefic al abilităților ei de vindecare.”, a declarat Carter.
„Procesele naturale de descompunere erau văzute ca fiind acte de «corupţie». Sângele corupt făcea ca rănile să se infecteze, aşa cum laptele corupt făcea brânză stricată. Munca femeilor le făcea să devină prima linie de apărare împotriva corupţiei, iar acest lucru le punea în pericol de a fi etichetate drept vrăjitoare atunci când eforturile lor eșuau.”, a mai spus Carter.
Moaşele şi asistentele erau supuse riscurilor
Asistența medicală umană și moașele din această perioadă erau meserii cu un grad ridicat de risc, care erau – ca și în zilele noastre – dominate de femei. Unul dintre cazurile lui Richard Napier din anul 1603 spune povestea lui Sybil Fisher din Cogenhoe, o tânără de 24 de ani care a suferit un delir după ce a născut. După cum notează Napier, un nor de suspiciune plana asupra uneia dintre moașele nefericitei femei.
„Ea a avut 2 moașe, prima nepricepută, a doua încruntată (morocănoasă) & nu voia să se amestece cu ea pentru că nu a fost trimisă (după) prima dată. Ea bănuită a fi vrăjitoare. Femeia a fătat bine, dar după o săptămână a căzut în aceste crize & la început vorbind despre a 2-a moașă a spus «ce faci acolo cu găina ta neagră?» & astfel de discursuri.” – fragment din Caietul lui Napier, în care și-a consemnat consultația cu privire la cazul Sybil Fisher.
Carter a explicat cum aceste femei acuzate se aflau adesea în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. „Frecvența contactelor sociale în ocupațiile feminine creștea șansele de a fi implicate în dezacordurile sau neînțelegerile care adesea stăteau la baza suspiciunilor de vrăjitorie. Multe acuzații proveneau din simpla prezență în preajma momentului în care se întâmpla nenorocirea altcuiva.
Femeile combinau adesea mai multe surse de venit, lucrând în mai multe gospodării pentru a se descurca: îngrijirea copiilor, pregătirea mâncării, tratarea invalizilor. Nu lucrau doar într-un singur sector cu risc ridicat, ci în mai multe deodată. Acest lucru a cumulat șansele împotriva lor.”, a explicat Philippa Carter.
Lucrarea lui Carter oferă un alt motiv convingător pentru care femeile au figurat mult mai mult decât bărbații în panica morală din jurul vrăjitoriei, care a fost în cele din urmă responsabilă pentru sute de execuții – o constatare deosebit de oportună în timp ce ne îndreptăm spre sezonul înfricoșător, în care se sărbătoreşte Halloween.
„În fiecare Halloween ni se reamintește că vrăjitoarea stereotipică este o femeie. Din punct de vedere istoric, gradul de risc al «muncii femeilor» poate fi o parte din motiv.”, a conchis Philippa Carter.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
