Ipoteza Siluriană: A trăit o civilizaţie avansată pe Pământ cu milioane de ani înaintea oamenilor?

4 min


8
8 puncte

Ipoteza siluriană este o teorie care susține că o altă civilizație avansată ar fi trăit pe Pământ cu mult timp înaintea oamenilor, dar nu a lăsat urme vizibile în evidența geologică. Această ipoteză a fost propusă de către Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA, și Adam Frank, astrofizician la Universitatea din Rochester, într-o lucrare publicată în anul 2018.

Ipoteza siluriană se bazează pe ideea că civilizațiile tehnologice pot avea o durată de viață scurtă și pot dispărea fără să lase artefacte fizice sau fosile care să dovedească existența lor. De exemplu, dacă civilizația noastră modernă s-ar stinge, orice civilizație care ar apărea pe Pământ milioane de ani în viitor ar putea să nu recunoască nici măcar prezența noastră. În același mod, noi putem căuta urme ale civilizațiilor anterioare care au existat pe Pământ cu milioane de ani în urmă, dar nu putem găsi nicio dovadă convingătoare.

Se presupune că oamenii moderni sunt prezenți pe Pământ de aproximativ 200.000 de ani, dar viața există pe această planetă, în cea mai rudimentară formă, cu mult înainte de acest moment. Știința actuală oferă dovezi că primele organisme unicelulare cunoscute au apărut pe Pământ cu aproximativ 3,5 miliarde de ani în urmă, la aproximativ un miliard de ani după formarea Pământului. Apoi, după o lungă perioadă de timp, viața mai complexă a început să evolueze, dar a apărut pentru prima oară în urmă cu aproximativ 600 de milioane de ani, atunci când au apărut primele animale multicelulare.

Publicată în Journal of Astrobiology, lucrarea nu susține că a existat o specie avansată din punct de vedere tehnologic cu mult înainte de umanitate, dar a propus întrebarea ipotetică interesantă dacă ar fi posibil să se găsească „amprente geologice” ale unei civilizații trecute care a expirat cu milioane de ani în urmă.[sursa]

ipoteza siluriană
Ipoteza siluriană este asemănătoare cu Paradoxul Fermi, care se referă la aparenta contradicție între lipsa dovezilor și diferite estimări de probabilitate ridicată a existenței civilizațiilor extraterestre în altă parte a Universului

„Una dintre întrebările cheie în evaluarea probabilității de a găsi o astfel de civilizație este înțelegerea frecvenței cu care, având în vedere că viața a apărut și că unele specii sunt inteligente, se dezvoltă o civilizație industrială?”, scriu cercetătorii în lucrare.

• CITEŞTE ŞI:  Originea cometelor. De unde vin cometele şi de ce sunt aceste corpuri îngheţate, ajungând la -270°C

„Oamenii sunt singurul exemplu pe care îl cunoaștem, iar civilizația noastră industrială a durat (până acum) aproximativ 300 de ani (de la, de exemplu, începutul metodelor de producție în masă). Aceasta este o mică parte din timpul în care am existat ca specie și o mică parte din timpul în care viața complexă a existat pe suprafața terestră a Pământului. Această perioadă scurtă de timp ridică întrebarea evidentă dacă acest lucru s-ar fi putut întâmpla înainte.”, se mai arată in studiu.[sursa]

Ipoteza siluriană şi amprenta geologică

Pe lângă faptul că este o ipoteză interesantă la care să reflectăm, încercarea de a răspunde la această întrebare ne-ar putea ajuta să căutăm semne ale unor civilizații avansate pe exoplanete. După cum subliniază lucrarea, oamenii au lăsat urme notabile pe planetă, care cu siguranță vor dăinui mulți ani în timpul nostru (relativ scurt), modificând clima și ecosistemele planetei. Cu toate acestea, nu înseamnă că aceste modificări vor fi detectabile peste milioane de ani. De fapt, este posibil ca urma pe care o lăsăm – de exemplu, în sedimente – să aibă o grosime de doar câțiva centimetri. Acest lucru poate fi valabil chiar dacă vom supraviețui mult mai mult decât vârsta noastră actuală (ca specie).

„Cu cât durează mai mult civilizația umană, cu atât mai mare este amprenta la care ne-am aștepta să rămână în timp. Cu toate acestea, cu cât o civilizație durează mai mult, cu atât mai durabile ar trebui să devină practicile sale pentru a supraviețui. Cu cât o societate este mai sustenabilă (de exemplu, în ceea ce privește generarea de energie, producția de bunuri sau agricultura), cu atât mai mică este amprenta pe restul planetei. Dar cu cât amprenta este mai mică, cu atât mai puțin semnal va fi încorporat în înregistrarea geologică.”, mai susţin cercetătorii.

• CITEŞTE ŞI:  Bud Spencer, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori din istorie

Echipa discută despre alte repere pe care le-am putea lăsa pentru o specie peste milioane de ani (sau care ar fi putut fi lăsate pentru noi). Unele nu vor putea fi deosebite de fenomenele naturale, cum ar fi evenimentele anoxice oceanice din Cretacic și Jurasic – dar altele ar fi semne clare că am fost aici și că am făcut absolut totul praf.

„Speculăm că unii trasori specifici care ar fi unici, în special molecule sintetice persistente, materiale plastice și (potențial) precipitații radioactive cu durată de viață foarte lungă în cazul unei catastrofe nucleare. În absența acestor markeri, unicitatea evenimentului ar putea foarte bine să fie văzută în multitudinea de amprente relativ independente, spre deosebire de un set coerent de schimbări asociate cu o singură cauză geofizică.”, scrie echipa.

Ipoteza este contestată de comunitatea ştiinţifică: „Este imposibil ca o civilizaţie avansată să nu lase vreo urmă”

Cercetătorii nu oferă un răspuns definitiv în lucrare, dar sugerează că, dacă ar exista și alte specii antice avansate care să fie găsite, acestea ar fi descoperite prin explorarea anomaliilor elementare și compoziționale din înregistrarea sedimentelor.

„Deși ne îndoim cu tărie că a existat o civilizație industrială anterioară civilizației noastre, punerea întrebării într-un mod formal care articulează în mod explicit cum ar putea arăta dovezile pentru o astfel de civilizație ridică propriile întrebări utile legate atât de astrobiologie, cât și de studiile Antropocenului. Sperăm că această lucrare va servi drept motivație pentru îmbunătățirea constrângerilor asupra ipotezei, astfel încât în viitor să fim mai bine plasați pentru a răspunde la întrebarea din titlu.”, concluzionează autorii studiului.

• CITEŞTE ŞI:  "Soarele artificial" sud-coreean a atins o temperatură de 7 ori mai mare decât cea a nucleului Soarelui

Ipoteza siluriană este numită astfel după o specie fictivă din serialul Doctor Who, care ar fi trăit pe Pământ cu mult timp înaintea apariției oamenilor moderni. În realitate, nu există nicio dovadă că o astfel de specie a existat vreodată. Ipoteza siluriană este doar un exercițiu de imaginație și speculație, care încearcă să răspundă la întrebarea: „Ce vă face să fiți atât de sigur că suntem prima civilizație de pe această planetă?”. Ipoteza siluriană nu este acceptată de mulţi dintre oamenii de ştiinţă, care consideră că este imposibil ca o civilizație avansată să nu lase nicio urmă pe suprafața Pământului.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

8
8 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via