Cu 500 de milioane de ani în urmă, aceste „bestii ale terorii” stăpâneau mările lumii. Da, sunt viermi uriaşi

După cum puteţi bănui, aceste „bestii ale terorii” sunt viermi uriaşi.

Să ne urcăm puţin în maşina timpului şi să ne întoarcem în urmă cu circa 520 de milioane de ani. Explozia cambriană – cea mai mare explozie a biodiversității de pe Pământ, perioadă în care varietatea de ființe vii a crescut exponențial – tocmai se încheia. Plantele și animalele terestre nu evoluaseră încă, așa că Pământul era încă sterp, dar oceanele erau pline de viață. Primele artropode, nevertebrate cu exoschelete rezistente, deveneau prădători feroce.

Acum să facem cunoștință cu bestiile teribile care mâncau artropode la micul dejun (și la prânz și la cină).

În urmă cu jumătate de miliard de ani, viermi uriaşi stăpâneau apele lumii

Paleontologii care lucrează în Peary Land, cea mai nordică margine a Groenlandei, au descoperit fosilele unui animal extraordinar, necunoscut până acum științei: un vierme prădător uriaș, echipat cu fălci mari, pe care l-au numit Timorebestia, sau „fiara terorii”.

Unul dintre cele 13 specimene de viermi uriaşi găsiţi în sit avea un mic artropod încă în gură. Alte câteva specimene aveau artropode în sistemul digestiv, ceea ce sugerează că Timorebestia a fost unul dintre cei mai timpurii (și mai bine echipați) prădători din lume.

În ceea ce privește dimensiunea sa uriașă, ei bine, totul este relativ. Cel mai mare specimen avea o lungime de aproape 30 de centimetri, ceea ce ar putea să nu sune impresionant până când conştientizăm că majoritatea animalelor din această perioadă aveau cu mult sub un centimetru.^[sursa]

În timp ce fosilizarea păstrează de obicei oasele și foarte ocazional pielea, echipa a reușit să afle detalii suplimentare despre specie folosind un microanalizator cu sondă de electroni (EPMA) pentru a cartografia, în esență, semnăturile de carbon păstrate în specimene. EPMA a scos la iveală aripioare pe aproape toată lungimea corpului, antene lungi și chiar o parte din musculatură și sistemul nervos.

Timorebestia este înrudită cu chaetognathele (viermii săgeată) de astăzi, un grup de animale marine cunoscute ca fiind „puternic carnivore”. Cu toate acestea, chaetognathele moderne sunt considerabil mai mici decât bestia cambriană și au evoluat cu peri externi și țepoși pentru a prinde prada în locul fălcilor formidabile ale rudei lor antice, ceea ce îi face oarecum mai puțin impresionanți.

Paleontologii au putut determina că Timorebestia era înrudită cu chaetognathele de astăzi, în parte pentru că animalul antic are o caracteristică anatomică unică pentru această încrengătură. Toate chaetognatele au o structură distinctă în secțiunea mediană, care face parte din sistemul lor nervos. Acest așa-numit ganglion ventral joacă un rol în simțul tactil al animalelor și în modul în care acestea se deplasează prin apă. Ganglionul ventral al Timorebestiei este deosebit de mare în raport cu dimensiunea corpului său. Împreună cu aripioarele sale bine dezvoltate, sugerează că prădătorul antic ar fi putut fi un înotător deosebit de eficient și un prădător de succes, un fel de Fălci (celebrul rechin fioros) din zilele sale cambriene.

„Timorebestia erau giganți ai vremurilor lor și ar fi fost aproape de vârful lanțului trofic. Acest lucru îl face echivalent ca importanță cu unele dintre carnivorele de top din oceanele moderne, cum ar fi rechinii și focile, în perioada cambriană.”, a declarat Jakob Vinther, paleontolog la Universitatea Bristol din Anglia, într-un comunicat.

Totuși, domnia bestiei terorii nu a durat foarte mult. În urma exploziei cambriene, artropodele, în special, au continuat să se diversifice și să se mărească. În urmă cu aproximativ 515 milioane de ani, printre acestea se număra și prădătorul Anomalocaris, asemănător creveților, care ar fi putut atinge o lungime de un metru sau mai mult. Potrivit unui studiu publicat în anul 2023^[sursa], Anomalocaris prefera prada moale, la fel ca Timorebestia – poate unul dintre motivele pentru care teribila fiară a dispărut din arhiva fosilă.