Aşgabat este capitala Turkmenistanului și cel mai mare oraș al țării. Are o populaţie de circa 1 milion de locuitori, însă nu este foarte uşor să locuieşti în acest oraş.
Istoria oraşului Aşgabat
Aşgabat este un oraș relativ nou, fără a avea o istorie îndelungată. S-a format dintr-un sat, care purta acelaşi nume, fiind fondat în anul 1818.
Oraşul se află în apropiere de vechea cetate Nisa, situată pe drumul mătăsii, care a fost distrus de mongoli în secolul al XIII-lea.
În anul 1869, soldații ruși au construit o fortăreață în apropierea satului Aşgabat. Acest lucru i-a atras rapid pe negustori, încurajaţi de istoria celebrei rute de comerţ care străbătea zona în trecut.
Orașul Aşgabat s-a dezvoltat în jurul unei baze militare rusești care fusese construită în anul 1881, la răscrucea mai multor căi străbătute de caravane. Rusia ţaristă a anexat regiunea în anul 1884 și s-a decis transformarea satului într-un centru comercial, aflat în apropierea Persiei (în prezent Iran).
A devenit un oraș plăcut, cu construcții în stil european, cu magazine și hoteluri. Astfel, oraşul a cunoscut o creștere economică seminificativă și o industrializare importantă.
Cu toate acestea, dezvoltarea a fost stopată în două rânduri de cutremure care au distrus oraşul. Unul a avut loc în anul 1948, având o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter. În urma cutremurului, au murit peste 150.000 de persoane, adică două treimi din populaţia oraşului. Cu toate acestea, comuniştii aflaţi la conducerea Turkmenistanului au anunţat doar circa 40.000 de victime. Al doilea cutremur important a avut loc în anul 1974, având o magnitudine de 4,5 grade pe scara Richter. Din nou, circa 30.000 de persoane şi-au pierdut vieţile, iar alte câteva sute de mii au fost rănite sau au suferit pierderi semnificative.
Ca urmare a declarării independenței Turkmenistanului, la 27 octombrie 1991, orașul Aşgabat a devenit capitala noului stat suveran.
Aşgabat, o capitală neobişnuită
Turkmenistanul ocupă o poziţie fruntaşă în topul ţărilor cu cele mai rapide creșteri a produsului intern brut din lume. Acest lucru se datorează în special faptului că ţara deţine resurse importante de gaze naturale. Turkmenistanul produce circa 75 de miliarde de metri cubi de gaz pe an și vinde circa 50 de miliarde către compania rusă Gazprom. De asemenea, un nou gazoduct a fost deschis către China.
Acest lucru se reflectă în economia ţării din punct de vedere estetic, însă nu şi în nivelul de trai al populaţiei.
Circa 80% dintre clădirile Aşgabatului sunt făcute din marmură albă, cea mai mare parte fiind importată din China şi Vietnam. Acest lucru i-a adus şi recunoaşterea de către Guiness World Records.[sursa]
De asemenea, străzile arată impecabil, iar iluminatul public oferă o senzaţie extraordinară pe timp de noapte.
Cu toate acestea, cele mai multe dintre apartamentele din interiorul clădirilor din marmură nu sunt locuite. Practic, este un oraş-fantomă.
Un apartament costă între 200.000-500.000 de dolari. Deşi ţara este bogată, oamenii au venituri foarte mici şi nu îşi permit un apartament într-o astfel de clădire, locuind în schimb în celebrele blocuri de tip sovietic, pe care le cunoaştem şi noi foarte bine.
Dictatura preşedintelui ales pe viaţă
Sistemul politic din Turkmenistan este de republică prezidenţială. Cu toate acestea, există un singur partid, condus de un președinte ales pe viață. Acest sistem a fost introdus de către Saparmurat Niyazov, fostul preşedinte care a murit subit în anul 2006.
Actualul președinte al Turkmenistanului este Gurbangulî Berdimuhamedov. Acesta a fost declarat câștigător detașat al alegerilor prezidențiale din februarie 2007, obţinând 89% din totalul voturilor exprimate. Putem bănui cum s-au desfăşurat aceste alegeri.
Vizionaţi în materialele video de mai jos câteva imagini din capitala Turkmenistanului
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
