Constantin Creangă, unicul fiu al scriitorului Ion Creangă

5 min


-4
-4 puncte

Constantin Creangă a fost unicul fiu al marelui scriitor român Ion Creangă. Acesta s-a născut în data de 19 decembrie 1860, mama sa fiind Ileana, fiica preotului Gregoriu de la Biserica ”Patruzeci de Sfinţi” din Iaşi.

Ion Creangă a fost extrem de sever atât cu soția, cât şi cu fiul lor. Astfel, tânărul Constantin Creangă nu s-a bucurat de o copilărie tocmai fericită, din care bătăile nu au lipsit.

Neînţelegerile conjugale au făcut ca Ion Creangă şi Ileana să se despartă. Ileana l-ar fi înşelat pe Creangă cu un călugăr de la Golia, în timp ce scriitorul ar fi avut o amantă la Iași. Tânărul Constantin, care avea doar 6 ani la acel moment, a rămas alături de tatăl său.

Constantin şi tatăl său, Ion Creangă

Constantin Creangă, ofiţer de armată

Fiind părăsit de mamă şi crescut doar de tată, Constantin Creangă a fost înscris la şcoala militară într-un moment de mare cumpănă din viaţa scriitorului. Ion Creangă tocmai fusese dat afară din rândul clerului şi din învăţământ.

Pentru a-şi câştiga existenţa, Ion Creangă a fost nevoit să-şi deschidă un debit de tutun în centrul Iaşilor. Afacerea a ajuns să fie administrată, câţiva ani mai târziu, de către fratele lui, Zahei Creangă.

Şcoala militară avea avantajul că era gratuită. Totodată, promitea pentru micul Constantin o carieră profesională respectabilă, lipsită de grija zilei de mâine, în rândurile Armatei Române.

Deşi alegerea carierei militare a fost făcută mai degrabă de nevoie, Constantin Creangă avea să recunoscă faptul că această meserie era pe placul său.

„Militar am fost pentru că aşa a voit tata. (…) Era el cum era cu alţii, dar cu de-ai lui, de-ai casei şi de-alde mine mai ales, pleosc una peste gură! Şi n-aveai cui te plânge, grevele nefiind încă inventate pe-atunci. Şi-apoi, la drept vorbind, şi mie îmi sfârâia inima după tesac şi epoleţi.”, a povestit Constantin, la mult timp după ce devenise militar, despre felul deloc democratic în care tatăl său îi hotărâse soarta.

• CITEŞTE ŞI:  Marele jaf de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Ce s-a întâmplat cu tablourile şi cât valorau

Scos de pe front şi lăsat să viseze cu ochii deschişi

Ion Creangă avea planuri mari pentru fiul său, pe care îl pregătea pentru viaţa de intelectual. Pe când avea 17 ani, însă, Constantin Creangă s-a înrolat să lupte în Războiului de Independenţă. A mers pe frontul româno-ruso-turc, fără să-l anunţe pe tatăl său, deşi era minor şi nu putea hotărî înrolarea pentru el însuşi.

După ce a aflat de iniţiativa fiului său, Ion Creagă, speriat, a decis să-l scoată de pe front. Astfel, a apelat la Petre Carp, unul dintre prietenii săi de la Junimea. Acesta din urmă a intervenit pe lângă prim-ministrul Ion Brătianu, şi astfel s-a dispus demobilizarea lui Constantin Creangă.

Pe când Constantin încă era elev la Bucureşti, Ioan Slavici îi urmărea îndeaproape situaţia şcolară şi îl informa pe tatăl său. „Nu ştiu dacă Creangă al meu învaţă sau se lasă pe-o ureche.”, îi scria Ion Creangă lui Ioan Slavici.

În anul 1879, Constantin a absolvit şcoala de ofiţeri, primind gradul de sublocotenent. Între anii 1883 şi 1885, graţie sprijinului acordat de tată, a ajuns să înveţe la Viena şi la Bruxelles, la Şcoala Superioară de Geniu şi la Şcoala de Stat-Major.

Pradă viselor întreaga tinereţe, Constantin avusese planuri de înscriere la Facultatea de Arhitectură din Viena. Visa să breveteze dispozitive mecanice, se îndrăgostea până peste cap, se detaşa cu uşurinţă de femeile pe care le iubea şi avea, drept singură constantă a vieţii sale labirintice, lipsa acută de bani.

Lipsa banilor, o constantă în viaţa lui Constantin Creangă

Nu de puţine ori s-a plâns Constantin de lipsa banilor şi de faptul că tatăl său nu-l sponsorizează cum trebuie. S-a plâns chiar şi lui Mihai Eminescu, acesta din urmă trimiţându-i o scrisoare prietenului său, Ion, în care a atins subiectul banilor.

„Nu ştiu dacă ai cauze deosebite de nemulţămire împotriva lui fiu-tău, dar oricare ar fi acelea te rog să le treci cu vederea şi să-i trimiţi din când în când parale pentru trebuinţele lui estraordinare.”, îi scria, în luna decembrie 1878, Mihai Eminescu lui Ion Creangă, referindu-se la tensiunea financiară dintre tată şi fiu.

• CITEŞTE ŞI:  Grigore Vasiliu Birlic, un geniu al comediei româneşti

George Călinescu nu avea o părere prea bună despre fiul lui Creangă.

„Şcoala militară din Iaşi (…) îi răpise orice ingenuitate, dându-i fumuri şi nu-i dăduse nimic în schimb, nicio cultură serioasă. Era tocmai unul din acei semidocţi de care vorbea Eminescu, un cioflingar de târg care se cam ruşina de tata şi avea gusturi măreţe.”, scria George Călinescu despre Constantin Creangă. ”Însă Creangă, ca orice părinte, îşi iubea puiul şi-l credea bun la ceva. Cu o dragoste vrednică de toată lauda, el aleargă la mărimile pe care le cunoştea ca să ceară o vărbă bună pentru plodul său.”, mai spunea criticul despre fiul lui Creangă.[sursa]

George Călinescu mai spunea că lui Constantin Creangă îi plăceau luxul şi viaţa militară, visând la aventuri şi căpătuială. Aşteptând să fie trimis la Brest, în Franţa, militarul se plimba ba la Galaţi, ba la Bucureşti. Îşi căuta, fără sorţi de izbândă, un rost în viaţă, fiind mereu îndrăgostit şi cerând bani tatălui său.

Se pare că tânărul Constantin a încercat să-i calce pe urme tatălui său, apucându-se de scris. A crezut, în mod eronat, că a moştenit talentul tatălui său, însă a eşuat lamentabil.

În anul 1884, Constantin a dat semne că vrea să se cuminţească. Cu toate acestea, nu a renunţat la visul de a fi avut.

Urmaşii lui Constantin Creangă

A cunoscut-o pe domnişoara Olga Pătru, din Brăila, care avea numai 16 ani. Aceasta era fiica domnului Neculai Petrea, un om de afaceri care imigrase din Salonic. Marele merit al fetei era acela de a primi 25.000 de galbeni de la tatăl său, care ar fi avut o avere de peste un milion de galbeni şi numai doi copii cărora să le lase totul.

Constantin era cu 10 ani mai mare decât Olga, iar cei doi s-au căsătorit în anul 1886. Doi ani mai târziu, în anul 1888, a venit pe lume primul nepot al lui Ion Creangă. Este vorba despre Letiţia, o fetiţă născută în Italia, la Torino, şi botezată după o prinţesă a Casei de Savoia.

• CITEŞTE ŞI:  Epava de la Costineşti a fost ruptă în două şi va dispărea de tot. Povestea fascinantă a navei care a aparţinut lui Aristotel Onasis

Aceasta avea să fie şi singurul nepot pe care Ion Creangă a apucat să-l vadă şi să-l ţină în braţe. Marele povestitor s-a stins din viaţă în data de 31 decembrie 1889, la numai 52 de ani.

Ion Creangă a fost înmormântat pe 2 ianuarie 1890. Pe coroana depusă de Constantin, care ajunsese căpitan, la mormântul tatălui său se citea: „Voitorului meu de bine, scump prieten şi tată”.

Cu toate că adolescenţa lui Constantin Creangă a fost marcată de cereri disperate de bani, în momentul morţii tatălui, fiul a dat dovadă de o generozitate contrară comportamentului său de până atunci. Constantin a donat toate economiile găsite în casa povestitorului, în jur de 30.000 de lei, unui comitet editorial care s-a ocupat de publicarea primei ediţii a operelor complete ale lui Ion Creangă.

Constantin şi Olga au avut încă trei copii pe lângă Letiţia, şi anume pe Horia, născut în anul 1892, Silvia, născută în anul 1894 şi Ion, născut în anul 1898.

Despărţirea şi moartea lui Constantin Creangă

Constantin Creangă şi-a încercat norocul şi în afaceri. A început să facă comerţ cu foiţă de ţigară. Ulterior, după înfiinţarea monopolului de stat, a început să se ocupe de cozonaci moldoveneşti, bragă, ceai ,,Pax“ şi prăjituri.

Ca şi în cazul tatălui său, relaţia cu Olga s-a stricat. Aceasta din urmă a cerut, în anul 1904, separarea de patrimoniu. Doi ani mai târziu, Olga l-a părăsit pe Constantin. După divorţ, s-a recăsătorit și apoi a divorţat din nou.

Constantin Creangă a murit în anonimat, în anul 1918. Avea 58 de ani.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

-4
-4 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via