25 de curiozităţi despre ţânţari, cei mai periculoşi duşmani ai omului

7 min


4
4 puncte

De la comportamente unice și până la rolul lor în lanțul trofic, lumea tânțarilor este plină de detalii fascinante, iar o parte dintre acestea le vom dezvălui în această listă de curiozităţi despre ţânţari.

Deși suntem cu toții familiarizați cu disconfortul pe care îl pot provoca în serile de vară sau în nopțile liniștite, tânțarii ascund mult mai multe secrete decât ne-am putea imagina. Aceste mici creaturi, uneori insesizabile, aduc cu ele o varietate de secrete surprinzătoare şi, uneori, chiar înfricoşătoare, care ne conduc spre întrebări neașteptate și răspunsuri uimitoare.

25 de curiozităţi despre ţânţari

1. Există peste 3.500 de specii de ţânţari în întreaga lume, dintre care doar câteva sute se hrănesc cu sângele animalelor și al oamenilor. În România au fost identificate 56 de specii de ţânţari. Ţânțarii au o durată de viață relativ scurtă, de obicei între 2 și 4 săptămâni.

2. Dioxidul de carbon eliminat de oameni prin respiraţie îi stimulează şi îi atrage pe ţânţari. Cum omul nu poate să-şi oprească respiraţia pentru a preveni atacurile, ar putea apela la o „armă dulce”. Cercetătorii au descoperit că anumite mirosuri, unele mentolate, altele fructate sau chiar cele care aduc a ciocolată cu caramel, pot năuci aceste insecte antipatice, care vor întâmpina, astfel, probleme în identificarea următoarei ţinte.

curiozităţi despre ţânţari
Ţânţari surprinşi în timpul atacului

3. Ţânţarii pot detecta dioxidul de carbon chiar şi de la 50 de metri distanţă. Deoarece omul îl elimină prin nas şi gură, capul va fi una dintre zonele preferate de aceste insecte enervante. Aşa se explică de ce noaptea, le auzim bâzâitul în urechi.

4. Aripile țânțarilor bat de 300-600 de ori pe secundă. Acest lucru explică acel sunet iritant pe care îl auzim chiar înainte ca un țânțar să se așeze pe noi și să ne înţepe.

5. Deşi dau extrem de repede din aripi, ţânţarii sunt foarte lenţi faţă de alte insecte. Un ţânţar de dimensiuni medii cântăreşte între 2 şi 2,5 miligrame, ceea ce ar trebui să le permită să zboare mai repede. Nu este, însă, aşa, pentru că aceste mici creaturi ating abia 1,5-2,5 km/oră, făcându-le una dintre cele mai lente insecte zburătoare dintre toate care există. Dacă s-ar organiza o cursă între toate insectele zburătoare, aproape orice alt concurent ar bate țânțarul leneș. Fluturii, lăcustele și albinele ar termina cu mult înaintea lui.

Una dintre cele mai interesante curiozităţi despre ţânţari este că doar femelele sug sângele

6. Doar femelele țânțarilor înţeapă animalele și oamenii. Femelele au nevoie de sânge pentru proteinele și alte compuși pe care îi conține. Sângele le ajută să se dezvolte și să producă mai multe ouă. În timp ce femelele ne distrug somnul, ţânţarii masculi se mulţumesc cu nectarul florilor.

• CITEŞTE ŞI:  Legea care oferea libertate condamnaţilor, dacă se căsătoreau cu prostituate şi plecau din Paris

7. Țânțarii sunt cei mai mari duşmani ai omului. Mai multe decese sunt asociate cu țânțarii decât cu orice alt animal de pe planetă. Evident, în afară de om. Țânțarii pot transmite o serie de boli mortale, cum ar fi malaria, febra dengue, febra galbenă, Zika și encefalita. Femelele-ţânţar au nevoie continuă de sânge, însă cercetătorii susţin că în cazul anumitor viruşi, cum ar fi cel care provoacă febra Dengue şi pe care ţânţarii îl transmit oamenilor, le sporeşte pofta pentru sânge. Explicaţia specialiştilor este că virusul respectiv modifică genele ţânţarilor, ascuţindu-le simţul mirosului şi făcându-i mai vigilenţi. Un singur ţânţar poate infecta cu malarie peste 100 de persoane, boală care, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ucide în Africa un copil la fiecare 45 de secunde. Țânțarii transmit și dirofilarioza, care poate fi letală pentru câini.

8. După ce îşi alege ţinta, ţânţarul lansează atacul, înţeapă pielea victimei, întroducându-şi trompa. În timp ce suge sângele, ţânţarul elimină o cantitate de salivă ce are efect anticoagulant, pentru a-i permite să se înfrupte din plin. Substanţa eliminată în corpul uman este cea care determină diverse reacţii alergice la nivelul pielii – eritem, mâncărime, tumefiere.

9. Unii țânțari evită să înţepe oamenii. Nu toate speciile de țânțari se hrănesc cu sânge de om. Unii țânțari se concentrează pe alte animale și nu ne deranjează deloc. Cei din specia Culiseta melanura, de exemplu, înţeapă aproape exclusiv păsările și doar foarte rar oamenii. O altă specie de țânțari, Uranotaenia sapphirina, este cunoscută că se hrănește cu sângele reptilelor și amfibienilor.

10. Probabil că mulţi dintre noi şi-au pus această întrebare, însă un țânțar nu se poate îmbăta dacă mușcă o persoană beată. Deși oamenii care au băut o bere sau mai multe au probabil ceva alcool în sânge, este imposibil ca sângele lor să îmbete un țânțar care îi înţeapă. Acest lucru se datorează faptului că sângele extras este depozitat într-o punguță specială, nu direct în fluxul sanguin al insectei.

11. Ouăle de țânțar sunt depuse pe suprafața apei și trec prin stadiile de ou, larvă, pupă și adult în apă. Cu toate acestea, ţânțarii nu pot înota în apă, dar se pot deplasa pe suprafața apei datorită picioarelor lor speciale.

12. Deşi foarte enervante şi periculoase, aceste insecte sunt importante în lanțul trofic. Chiar dacă țânțarii sunt dăunători pentru oameni, ei creează o sursă importantă de biomasă în lanțul trofic. Aceștia servesc drept hrană pentru pești sub formă de larve, precum şi pentru păsări, broaște şi lilieci, în timp ce unele specii sunt polenizatori importanți. De asemenea, ţânţarii ajută la filtrarea detritusului pentru ca viața plantelor să se dezvolte, precum și la polenizarea florilor.

• CITEŞTE ŞI:  Syracusia, cea mai mare navă a antichităţii, consturită de Arhimede

13. Țânțarii au doar două lucruri în minte: mâncare şi sex. S-ar putea spune că țânțarii au o abordare hedonistă a vieții, căci singurul lor scop este să se hrănească și să se împerecheze. De îndată ce țânțarii ies din pupa lor, se pot împerechea chiar din primele zile. Femelele își depun ouăle noaptea și se împerechează la fiecare 3 nopți, până la 3 ture. Femelele-țânțari pot depune până la 500 de ouă în timpul vieții lor.

14. Având în vedere dimensiunile lor şi cantitatea de sânge pe care o pot suge, ar fi nevoie de peste un milion de țânțari pentru a goli de sânge un om. În lume există peste 110 trilioane de țânțari, care coexistă cu succes cu speciile de hominizi de peste 100 de milioane de ani. Spre deosebire de alte insecte, țânțarii sunt globali, în timp ce alte insecte au nișele lor ecologice.

Curiozităţi despre ţânţari: senzori şi preferinţe

15. Țânțarii au senzori termici pe cap și antene, care le permit să simtă căldura corpului animalelor și a oamenilor. Acești senzori termici îi ajută pe țânțari să localizeze sursele de sânge și să muște în zonele cu vase sanguine mai aproape de suprafața pielii. Țânțarii au şi senzori chimici pe picioare, antene și palpi maxilari, care le permit să detecteze dioxidul de carbon, acidul lactic și alte substanțe emise de animale și oameni. Acești senzori chimici îi ajută pe țânțari să identifice potențialele victime și să se apropie de ele. De asemenea, aceste insecte au şi senzori mecanici pe antene, care le permit să simtă vibrațiile aerului produse de sunetele emise de animale și oameni. Acești senzori mecanici îi ajută să audă bătăile aripilor partenerilor lor sexuali și să se sincronizeze cu ele.

16. Țânțarii sunt atrași și de tipul sanguin al persoanelor pe care le mușcă. Se pare că persoanele cu grupa sanguină O sunt mai predispuse la mușcăturile de țânțari decât cele cu alte grupe sanguine. De asemenea, persoanele care secretă un anumit antigen pe suprafața celulelor roșii sunt mai vizate decât cele care nu secretă acest antigen. Totodată, sunt atrași și de femeile însărcinate, deoarece acestea emit mai mult dioxid de carbon, au o temperatură corporală mai ridicată și au o cantitate mai mare de sânge în circulație decât femeile care nu sunt însărcinate.

17. Şi aceste insecte au la rândul lor dușmani naturali. Printre prădătorii naturali ai țânțarilor se numără păsările, liliecii, broaștele, peștii, libelulele, ploșnițele și alte insecte. De asemenea, există unele plante carnivore, cum ar fi nepenthes și drosera, care pot captura și digera țânțarii cu ajutorul unor enzime speciale. De asemenea, aceste insecte au paraziți interni. Unele specii de fungi, bacterii, virusuri, protozoare și viermi pot infecta țânțarii și pot afecta comportamentul, reproducerea și supraviețuirea lor. Unele dintre aceste paraziți pot fi transmise și la animalele și oamenii pe care îi mușcă țânțarii, provocând boli grave.

• CITEŞTE ŞI:  Locul de înmormântare al lui Platon a fost dezvăluit după ce un manuscris antic carbonizat în erupția Muntelui Vezuviu a fost descifrat de inteligenţa artificială

18. Una dintre cele mai mari curiozităţi despre ţânţari este că aceştia au un fel de personalitate. Un studiu a arătat că țânțarii au diferite niveluri de agresivitate, curiozitate și timiditate, care influențează modul în care se comportă în fața potențialelor victime sau a prădătorilor. Acest lucru sugerează că țânțarii nu sunt doar niște mașini de mușcat, ci au și o individualitate proprie. Un studiu a arătat că țânțarii pot învăța să asocieze un anumit miros cu un șoc electric și să evite acel miros în viitor. Acest lucru sugerează că țânțarii au capacitatea de a forma amintiri pe termen lung și de a se adapta la mediul lor.[sursa]

19. Cercetătorii au explorat tehnici de modificare genetică pentru a crea țânțari modificați care să nu poată transmite boli sau să aibă o capacitate limitată de reproducere.

20. Țânțarii folosesc câteva elemente pentru a se orienta, precum mirosul, lumina și căldura, pentru a găsi gazdele potențiale. Țânțarii sunt atrași de luminile artificiale și pot petrece mult timp zburând în jurul becurilor sau lanternelor.

21. Majoritatea speciilor de țânțari sunt mai active pe timp de noapte sau în zori, deoarece umiditatea și temperatura sunt mai potrivite pentru ei în aceste momente. În funcție de specie, țânțarii pot prefera să înțepe anumite animale sau chiar oameni în detrimentul altora. Aceste insecte pot înțepa în mai puțin de un minut de la detectarea unei gazde potențiale.

22. Temperaturile mai ridicate pot accelera dezvoltarea țânțarilor, ceea ce poate contribui la creșterea rapidă a populațiilor în sezoanele calde. De aceea la munte suntem, de obicei, feriţi de aceste insecte. În climatul rece, larvele de țânțari pot supraviețui în gheață și sunt capabile să reia dezvoltarea în condiții favorabile.

23. În timpul împerecherii, țânțarii folosesc diferite sunete și mirosuri pentru a comunica între ei. De asemenea, aceştia îşi sincronizează bătăile aripilor.

24. Pe lângă sânge, țânțarii sunt atrași și de lichide zaharoase, cum ar fi sucurile de fructe sau băuturile răcoritoare, din cauza nevoii lor de carbohidrați pentru energie.

25. Dimensiunile țânțarilor variază în funcție de specie și regiune geografică. Unele specii pot fi de dimensiunea unui bob de orez, în timp ce altele pot fi mai mari. Una dintre cele mai mari specii de țânțari este Toxorhynchites, care are o lungime de până la 18 mm și o anvergură a aripilor de până la 40 mm. Acești țânțari sunt cunoscuți și sub numele de țânțari elefanți.


Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

4
4 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide
Share via