Marele jaf de la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Ce s-a întâmplat cu tablourile şi cât valorau

Marele jaf de la Muzeul Brukenthal a rămas ca o pată neagră pe imaginea autorităţilor acelor vremuri, deşi Securitatea avea informatori pe urmele tuturor străinilor ajunşi în România şi controla bagajele celor care intrau şi ieşeau din ţară.

În data de 28 mai 1968, la orele prânzului, o mare panică s-a declanşat la Inspectoratul Județean de Miliție din Sibiu. Însuşi şeful inspectoratului dăduse alarma, căci avuse loc un eveniment care avea să le ridice în cap toate „organele de partid și de stat”.

Marele jaf de la Muzeul Brukenthal

Theodor Ionescu, șeful Galeriei de Artă a Muzeului Brukenthal, sunase la Miliţie pentru a da o veste cumplită: opt dintre cele mai valoroase piese din colecția baronului von Brukenthal dispăruseră din muzeu.

Din muzeu fuseseră furat opt pânze dintre cele 36 de lucrări expuse:

• Anton van Dyck – „Moartea Cleopatrei”;
• Frans van Mieris cel Bătrân – „Bărbat cu pipă la fereastră”;
• Jorg Breu – „Portret de bărbat”;
• Anonim german – „Bărbat cu haină de blană”;
• Christoph Amberger – „Portret de bărbat”;
• Tiziano Vecellio da Cadore – „Ecce homo”;
• Rosalba Carriera – „Portretul unei tinere femei” (o miniatură pictată pe fildeș);
• Maestrul legendei Sfântului Augustin – „Bărbat cu craniu în mână”, care era și cel mai valoros tablou, evaluat la 25 de milioane de dolari.

Aşadar, o avere inestimabilă fusese furată într-o noapte, din muzeul aflat chiar în centrul orașului Sibiu.

Muzeul nu era dotat cu sistem de alarmă şi de protecţie a operelor expuse. Autorii furtului, care nu au fost descoperiţi niciodată, au intrat în muzeu într-o zi de duminică, pe 26 mai 1968, şi s-au ascuns în clădire, operând în timpul nopţii. Cineva le-a lăsat ușa deschisă, fiindcă nu au fost descoperite urme de forțare.

Angajaţii muzeului au descoperit furtul celor 8 capodopere abia marţi, lunea muzeul fiind închis. Ancheta începută imediat a continuat până în anul 1972, însă fără rezultate în ceea ce priveşte identitatea autorilor.

Autori necunoscuţi, un ţap ispăşitor pentru marele jaf de la Muzeul Brukenthal

Echipa de cercetare era condusă de vestitul anchetator Dumitru Ceacanica de la Inspectoratul General al Miliției. Principalul suspect al judiciariștilor a fost chiar Theodor Ionescu, adică cel care anunţase furtul.

Omul fusese o perioadă muzeograf principal al Colecției Zambaccian din București, iar mai târziu i s-a oferit ocazia să ocupe postul vacant de muzeograf al Galeriei de Artă de la Brukenthal, din Sibiu.

În anul 1971, profesorul și muzeograful Theodor Ionescu a fost arestat și pus sub acuzare pentru furtul celor 8 tablouri valoroase din colecția muzeului.

Pentru că nu existau probe care să arate clar că Ionescu era autorul furtului, i s-a înscenat un proces de luare de mită, în baza declarațiilor date de colaboratori ai muzeografului și colecționari. Aceștia din urmă au spus că au vândut muzeului tablouri și i-au dat lui Ionescu mită ca să încheie tranzacția.

Theodor Ionescu a fost condamnat la 6 ani de închisoare.

În opinia unor vechi ofițeri de poliție și de Securitate, în marele jaf de la Muzeul Brukenthal au fost implicate persoane importante: colecționari de artă, un lider PCR, ofițeri de Securitate, iar muzeograful a fost găsit țap ispășitor. Declarațiile lor au rămas însă, mereu, la stadiul de bârfă.^[sursa]

Patru tablouri au fost recuperate

Este greu de înţeles cum asemenea opere de artă au dispărut de sub nasul autorităţilor române, mai ales a Securităţii, care spiona orice străin care intra în ţara noastră, indiferent dacă venea ca turist sau să-şi viziteze rudele sau pentru diverse probleme, dar şi legăturile pe care le avea cu românii.

Această anchetă a fost o bună oportunitate de a fila toate persoanele de interes implicate în cultura sibiană, precum şi pe membrii familiilor acestora.

Patru dintre tablouri au fost recuperate după mulţi ani, cele mai multe după Revoluţie. Recuperarea acestora s-a realizat cu sprijinul Interpol.

„Mi s-a adus la cunoștință că instituția vamală din SUA a ajuns în posesia a patru tablouri din Colecția Brukenthal, furate în 1968. În 1998, un colecționar din SUA a trimis spre evaluare două tablouri unei galerii din New York.”, a declarat Emil Constantinescu, fostul președinte al României. După doi ani de corespondențe pe cale diplomatică, cele patru tablouri au fost redate Muzeului Brukenthal.