Boxerul de la Auschwitz. Povestea impresionantă a lui Salamo Arouch

3 min


16
16 puncte

Salamo Arouch s-a născut pe 1 ianuarie 1923, în oraşul Salonic, din Grecia, într-o familie de evrei. A rămas cunoscut în istorie drept „Boxerul de la Auschwitz, după ce a fost închis în lagărul nazist şi obligat să lupte.

Salamo Arouch mai avea un frate şi trei surori, iar părinţii lor munceau din greu pentru a-i ţine la şcoală. Tatăl lor era docher şi l-a susţinut de la început pe Salamo în practicarea boxului, învăţându-l de mic câteva mişcări.

La vârsta de 14 ani a câştigat primul meci la amatori, iar la 15 ani a devenit campion naţional la juniori în Grecia, la categoria mijlocie. Cea mai mare performanţă a sa a venit în anul 1939, când Salamo a devenit campion balcanic la categoria mijlocie.[boxrec.com]

Salamo Arouch avea un record personal de 24-0, toate cele 24 de victorii fiind obţinute prin K.O. Era poreclit „Dansatorul de balet”, datorită modului său unic de a-şi mişca picioarele în timpul luptelor.

Totuşi, nici titlul de campion balcanic şi nici şirul neîntrerupt de victorii nu au mai contat în luna mai 1943, când naziştii au invadat oraşul Salonic.

Salamo Arouch devine Boxerul de la Auschwitz

Circa 47.000 de evrei au fost ridicaţi din Salonic şi duşi în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Dintre aceştia, doar în jur de 2.000 vor supravieţui terorii naziste.

În data de 15 mai 1943, Salamo Arouch şi familia sa au ajuns în lagărul nazist. Mama şi surorile sale au fost bagate din prima zi în camera de gazare.

boxerul de la auschwitz
Salamo Arouch avea tatuat pe antebraţ numărul 136954

„Am sosit împreună cu familia mea la Auschwitz pe la 6 seara. Am stat toată noaptea, până a doua zi, dezbrăcaţi. Naziştii ne-au curăţat cu apă, ne-au dezinfectat şi ne-au ras pe cap. Apoi ne-au tatuat numere pe antebraţ.”, a declarat Salamo Arouch, în anul 1989, pentru New York Times.[sursa]

La scurt timp, comandantul lagărului s-a prezentat în faţa nou-veniţilor şi i-a întrebat dacă vreunul a practicat box sau alt tip de lupte. Salamo a ridicat mâna.

„Comandantul nu m-a crezut, din cauza înălţimii mele.”, a menţionat Salamo, care avea doar 1,68 m.

Pe loc, comandantul a marcat pe pământ un ring şi a dispus ca un alt deţinut care a practicat box să fie adus în faţa sa, pentru a se lupta cu Arouch. În runda a treia, prizonierul chemat avea să cadă la pământ.

Aceasta era prima victorie dintr-un şir de aproximativ 200 de lupte, în care Salamo Arouch nu a fost învins.

„Erau ca luptele de cocoşi. De două ori pe săptămână, de obicei miercurea şi duminica, eram duşi într-o magazie plină de fum, în care se adunau gardienii, care se distrau, beau şi puneau pariuri. Pierzătorii erau foarte slăbiţi. Iar naziştii îi împuşcau pe cei slabi.”, a mai povestit Salamo.

Din cele 208 partide, după estimările sale, Salamo a terminat la egalitate de doar două ori, de fiecare dată după ce suferise de dizenterie. Practic, era nevoit să lupte pentru viaţa sa.

Eliberarea de la Auschwitz

Ca boxer, Salamo era scutit de munca silnică. Lucra într-un birou, pe post de funcţionar. De asemenea, primea mâncare mai bună şi avea anumite beneficii faţă de ceilalţi deţinuţi.

Nu aceeaşi soartă au avut-o însă tatăl şi fratele său.

Fiind slăbit în urma muncii fizice epuizante, tatăl lui Salamo a fost băgat în camera de gazare. Fratele său, refuzând să scoată dinţii de aur din gurile celor morţi, a fost împuşcat pentru nerespectarea ordinelor.

Pe 17 ianuarie 1945, Salamo Arouch a scăpat de lagărul de la Auschwitz, însă nu a fost eliberat. A fost transferat la Bergen-Belsen, unde a fost pus la muncă, până când trupele Aliaţilor i-au eliberat pe deţinuţi.

În timp ce se afla la Bergen-Belsen, a cunoscut-o pe Marta Yechiel, o tânără de 17 ani, care provenea şi ea din oraşul grecesc Salonic.

Cei doi s-au îndrăgostit şi s-au stabilit împreună în Tel-Aviv după ce au fost eliberaţi. Au avut împreună 4 copii şi 12 nepoţi.

Salamo Arouch a suferit un accident vascular cerebral în anul 1994. După 15 ani în care a fost bolnav, a murit în anul 2009, în Israel, înconjurat de familia sa.

După povestea sa de viaţă, a fost realizat filmul „Triumful Spiritului”, din anul 1989.[IMDB]

„A fost o experienţă teribilă. În mintea mea, încă îi mai vedeam pe părinţii mei acolo.”, a povestit Salamo despre momentul în care a văzut ruinele crematoriului de la Auschwitz.


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

16
16 puncte

0 Comentarii

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide