Ştefania Mărăcineanu s-a născut în București, în data de 18 iunie 1882. A fost o savantă de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.
Despre viața timpurie a Ştefaniei Mărăcineanu se cunosc foarte puține lucruri. Se ştie că a avut o copilărie nefericită, despre care nu a vrut să vorbească niciodată. A avut, însă, o carieră strălucitoare în domeniul științelor.
În anul 1910, a terminat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, și a predat o perioadă la Școala Centrală din București, o școală publică de fete. În anul 1922, a mers să studieze la Paris, având o bursă din partea Ministerului de Ştiinţe din România, pentru a urma cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. Remarcată de aceasta, Ştefania Mărăcineanu a fost acceptată în laboratoarele savantei, unde a lucrat cu oameni de ştiinţă remarcabili.
Acela a fost cadrul în care savanta a descoperit cum se produce radioactivitatea artificială, lucru demonstrat şi în teza sa de doctorat, susţinută la Sorbona, în anul 1924. Susţinerea tezei a avut loc în faţa unei comisii din care făcea parte şi Marie Curie.
Ce este radioactivitatea artificială
Radioactivitatea artificială este fenomenul fizic prin care nucleul unui atom instabil sau radioizotop poate fi transformat artificial pentru a degaja energie sub formă de radiaţii.
De altfel, cercetătoarea româncă s-a bazat pe poloniu şi radiu, cele două elemente descoperite de Marie Curie, cea care a şi definit pentru prima dată noţiunea de radioactivitate. Românca a fost însă prima care a descoperit producerea artificială a radioactivităţii.
„Stimez în mod deosebit munca pe care Ştefania Mărăcineanu a depus-o în laborator. În mod particular ea a dobândit o perfectă cunoaştere a măsurării electrometice precise.”, spunea Marie Curie în anii ‘20 despre savanta româncă.
După ce şi-a susţinut teza de doctorat, Ştefania Mărăcineanu a rămas în Franţa, până în anul 1930. Acolo şi-a continuat cercetările, alături de alţi savanţi europeni.
Ştefania Mărăcineanu a pierdut Premiul Nobel în favoarea fiicei lui Marie Curie
În anul 1935, soţii Frederic şi Irene Joliot-Curie, aceasta din urmă fiind fiica savanților Pierre Curie și Marie Curie, au câştigat Premiul Nobel, pentru fantastica descoperire a radioactivităţii artificiale. Asta, deși toate datele arată că românca este prima care a făcut revoluționara descoperire.
De altfel, Ştefania Mărăcineanu și-a exprimat consternarea pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile ei de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să o menționeze.
Românca a susținut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris, iar dovadă stă chiar lucrarea ei de doctorat, prezentată cu mai bine de 10 ani înainte.
“Întâmpin astăzi aceeași neîncredere cu producerea ploii artificiale cum am întâmpinat acum zece ani cu descoperirea radioactivității artificiale a plumbului. Irene Joliot vine după zece ani și anunță descoperirea radioactivității aluminiului, urmând comod o cale anevoioasă, pe care i-am deschis-o eu. După zece ani, o variantă, o deducție firească a primei mele descoperiri, este primită cu cel mai mare entuziasm. Din fericire pentru mine, nu toți oamenii au fost pedepsiți cu pierderea memoriei…”, a declarat Ştefania Mărăcineanu într-un interviu din anul 1935, acordat revistei „Ilustrațiunea Română”.
„Mărăcineanu îi scria Lisei Meitner în anul 1936 exprimându-şi dezamăgirea că Irene Joliot Curie, fără ştirea ei, a folosit mare parte din munca sa în special cea legată de radioactivitatea artificială, în lucrarea sa.”, se arată în „A devotion to their science: Pioneer women of radioactivity”.
Însăşi Irene Joliot Curie a recunoscut, culmea, că descoperirea pentru care ea urma să primească Premiul Nobel era deja cunoscută de fapt de 10 ani. „Ne amintim că savanta româncă a anunţat în anul 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale.”, preciza Irene pentru ziarul austriac Neues Wiener Journal apărut pe data de 5 iunie 1934.[sursa]
De altfel, românca nici nu insistase să primească ea Premiul Nobel, ci doar să-i fie recunoscută munca printr-o citare sau o referinţă în lucrarea fiicei lui Marie Curie. Şi în ziua de azi soţii Joliot Curie sunt creditaţi ca inventatorii radioactivităţii artificiale, potrivit sursei citate.
Întoarsă în România, a provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan
În anul 1930, Ştefania Mărăcineanu a revenit în România, refuzând numeroasele oferte de lucru din străinătate. A devenit colaboratoare a renumitului profesor Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București. În plus, românca a reuşit să creeze cu mijloace proprii primul laborator de radioactivitate din țară la Politehnica București.
Ştefania Mărăcineanu a uimit omenirea printr-o altă descoperire, una legată de fenomenele meteorologice. Cu ajutorul unor săruri radioactive, a descoperit procedeul de declanşare artificială a ploii. Astfel, în anul 1931, savanta a provocat prima ploaie artificială din lume, chiar în Bărăgan, una dintre cele mai secetoase regiuni ale României.
De asemenea, Mărăcineanu a reușit să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii.
Românca și-a continuat cercetările ce păreau a fi de domeniul science-fiction, în Algeria, cu sprijinul Guvernului francez. Mai mult, a semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur creşte radioactivitatea în zona epicentrului.
Ultimii ani şi moartea savantei Ştefania Mărăcineanu
Ştefania Mărăcineanu s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie.
Viața privată a Ştefaniei Mărăcineanu a fost întotdeauna învăluită în mister. Se bănuieşte doar că provenea dintr-o familie înstărită, odată ce a fost ţinută în şcoli de prestigiu.
Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradierile la care s-a expus în timpul experimentelor sale. Savanta a murit în data de 15 august 1944, la vârsta de 62 de ani.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
