Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume

Sofia Ionescu-Ogrezeanu părea să aibă în faţă o carieră liniştită de medic în Fălticeni, însă soarta avea alte planuri pentru ea, devenind prima femeie neurochirurg din lume. În anul 1944, în timp ce era studentă în anul V la facultatea de medicină, Sofia a făcut prima operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu s-a născut în data de 25 aprilie 1920, în Fălticeni, judeţul Suceava. A fost fiica lui Constantin Ogrezeanu, care era casier la B.N.R. Fălticeni, şi a Mariei, o refugiată din Bucovina. Sofia a urmat şcoala primară în oraşul natal, după care a făcut primele şase clase la Liceul de Fete Fălticeni şi ultimele două la şcoala Centrală de Fete „Marica Brâncoveanu” din Bucureşti.

Sofia a luat Bacalaureatul în anul 1939. În toamna aceluiași an a intrat la Facultatea de Medicină din București, pe care a absolvit-o în anul 1945, ca studentă a lui Dimitrie Bagdasar.

În timpul facultăţii, a executat un prim stagiu de practică la oftalmologie. Al doilea stagiu l-a efectuat în anul 1943, în calitate de medic de circă rurală în comuna Baia, de lângă Fălticeni.

De la 15 octombrie 1943, a efectuat un stagiu de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din Bucureşti, intrând în prima echipǎ neurchirurgicalǎ, alături de prof. dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei româneşti şi doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu. Acesta din urmă avea să fie viitorul ei soţ.

A făcut prima operaţie pe creier unui copil rănit în timpul bombardamentelor

În anul V de facultate, în anul 1944, a făcut prima sa operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament. Intervenţia sa chirurgicală a fost recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din anul 2005.^[sursa]

Anul 1944, deși a fost anul cumplitelor dezastre provocate de război, a însemnat totuși un moment decisiv în cariera Sofiei. Se întâmpla ca, în urma frecventelor bombardamente asupra Bucureștilor, să fie aduși, în același timp, prea mulți răniți în raport cu numărul mic de medici care trebuia să le salveze viața.

În acest context, un copil rănit, pentru care intervenția chirurgicală era de maximă urgență, a fost adus într-un moment în care niciun medic nu era disponibil. Spre surprinderea tuturor, în special a doctorului Bagdasar, tânăra studentă s-a oferit să-l opereze, intervenție care s-a dovedit salvatoare.

„Această operație mi-a decis viața pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, și mi-a adus-o la 180 de grade față de ceea ce îmi propusesem eu, o viață liniștită de medic internist în orașul meu natal, Fălticeni.” a mărturisit mai târziu Sofia Ionescu-Ogrezeanu.

„În copilărie şi chiar mai târziu, când cântam la pian, îmi era teamă să nu mă vadă cineva că tremur. Atunci, la prima operaţie, m-am simţit copilul de altădată în faţa pianului. Dar din dorinţa de a nu-mi vedea nimeni teama, m-am lăsat copleşită de o linişte binefăcătoare. Apoi, toată viaţa, la operaţiile cele mai dificile, am simţit că sufletul îmi este stăpânit de pace. Este o stare minunată, de comunicare cu Dumnezeu.”, afirma Sofia Ionescu într-un interviu, potrivit Enciclopediei personalităţilor feminine din România.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu şi-a susţinut doctoratul în medicină şi chirurgie în anul 1945. În anul următor a participat la concursul de secundariat. A făcut echipă cu Constantin Arseni şi Ion Ionescu, soţul ei, la Spitalul Nr. 9 din Capitală, unde a activat până în anul 1990. În acest an, constatând că i-a slăbit vederea, pentru a nu pune în pericol vieţile pacienţilor, a decis să se pensioneze.

Pacienţi celebri, distincţii numeroase

„În fiecare dimineaţă, Sofia Ionescu făcea operaţii pe creier, iar după-amiaza, pe coloană, unele operaţii fiind realizate în premieră, cu tehnici inedite, inventate ad-hoc, dar care au salvat sute de vieţi. Fiecare soluţie găsită a însemnat pe urmă o comunicare ştiinţifică prezentată în străinătate şi, implicit, o recunoaştere internaţională.”, se arată în Enciclopedia personalităţilor feminine din România.

A avut pacienţi celebri, soţul Mariei Tănase, soţia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, una dintre soţiile şeicului Zaed-Bin, sultan al Nohaian din Abu-Dhabi, artişti, prinţi, poeţi, dar şi mulţi reprezentanţi ai elitei comuniste.

Profesor universitar, membru al Societăţii Române de Istoria Medicinei, Membru Emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale, a fost declarată medic erou de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care i-a trecut numele într-un album alături de alţi 65 de renumiţi medici. A primit „Semnul de Distincţie” al Crucii Roşii, insigna „Evidenţiată în Munca Medico-Sanitară”, medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei”, medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii”, Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de excepţie, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu” şi Diploma de Onoare a Confederaţiei Naţionale a Femeilor din România.

Prima femeie neurochirurg din lume a părăsit această lume la aproape 88 de ani de viaţă. Sofia Ionescu-Ogrezeanu a încetat din viaţă în data de 21 martie 2008 şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu.