Gobekli Tepe este un sanctuar Neolitic din sud-estul Turciei, considerat a fi cel mai vechi templu din lume, construit de grupuri de vânători-culegători cândva între anii 9600 și 8200 î.Hr. Aşadar, înainte de construirea Stonehenge şi a Piramidelor din Egipt.
Acest sit arheologic plin de mistere se află la o distanţă de aproximativ 10 kilometri faţă de Urfa, un oraș antic din Turcia. Templul a fost construit în perioada Neoliticului timpuriu (sau pre-ceramic), perioadă care a marcat apariția celor mai vechi așezări umane permanente din lume. Cu toate acestea, a fost descoperit abia în anii ’60 şi cercetat intens după anul 1990.[sursa]
10 curiozităţi despre Gobekli Tepe, cel mai vechi templu din istorie
#10. Vechimea templului Gobekli Tepe
Gobekli Tepe datează, cu aproximaţie, din perioada anilor 9.600-7.000 î.Hr., ceea ce înseamnă că este mai vechi cu aproximativ 6.000 de ani decât Stonehenge și cu aproape 7.000 de ani decât Piramidele din Egipt.
Această perioadă reprezintă un moment de tranziție în istoria umană, când oamenii au început să se stabilească în așezări permanente și să practice agricultura în loc să trăiască ca vânători-culegători nomazi.
Templul a fost construit în mai multe etape, fiind alcătuit din mai multe structuri circulare. Fiecare structură circulară este formată din stâlpi de piatră așezați în cerc, cu doi stâlpi centrali mai mari și mai elaborat sculptați decât ceilalți. Stâlpii centrali ajung până la 5,5 metri înălțime și cântăresc între 10 şi 20 de tone.
Vechimea sitului arată faptul că oamenii preistorici erau capabili să construiască structuri complexe și să organizeze muncă în comun pe o scară largă cu mult timp înainte de ceea ce se credea anterior.
#9. Descoperirea Gobekli Tepe
Descoperirea sitului Gobekli Tepe a avut loc în anul 1963, când arheologi turci și americani au efectuat săpături în regiunea Anatoliei de sud-est. La acel moment, situl a fost identificat ca un loc cu potențial arheologic, însă importanța sa nu a fost recunoscută pe deplin. La început, s-a crezut că este vorba despre un cimitir bizantin, datorită pietrelor dreptunghiulare masive care se aflau la suprafață.
În anul 1994, profesorul german Klaus Schmidt, arheolog specializat în preistoria Anatoliei, a efectuat o vizită la sit, înţelegând imediat importanța sa. A observat că stâlpii de calcar și reliefurile sculptate erau mult mai vechi decât se credea inițial și că acestea nu puteau fi asociate cu perioada bizantină. Schmidt a inițiat săpături arheologice la Gobekli Tepe, împreună cu Institutul de Arheologie din Germania și Muzeul Șanliurfa din Turcia.
Săpăturile ulterioare au relevat existența unor structuri monumentale impresionante și a unor artefacte care datează de la sfârșitul Epocii de Piatră, în jurul anului 9.600 î.Hr. Aceasta a făcut ca situl să fie recunoscut ca fiind cel mai vechi templu din lume, schimbând radical percepția arheologilor și a istoricilor despre evoluția societăților umane timpurii și dezvoltarea religiei organizate.
#8. Avansul tehnologic
Construcția sitului Gobekli Tepe a implicat utilizarea unor tehnici și metode de construcție avansate pentru epoca sa, lucru care a surprins cercetătorii și a schimbat concepţiile despre abilitățile tehnologice ale populațiilor din Neoliticul timpuriu.
În ciuda faptului că a fost construit în Epoca de Piatră, templul prezintă un nivel impresionant de măiestrie în sculptură și arhitectură, punând la îndoială ipoteza că societățile umane erau exclusiv nomade în acea perioadă.
Situl conține aproximativ 200 de stâlpi de calcar, cei mai mari cântărind între 10 și 20 de tone și având înălțimi de până la 6 metri. Stâlpii sunt sculptați cu reliefuri detaliate ale animalelor, precum leoparzi, mistreți, vulturi și șerpi.
Sculpturile și basoreliefurile de la Gobekli Tepe au fost create cu un nivel de detaliu și rafinament rar întâlnit în epoca preistorică. Acest lucru sugerează că arta avea o semnificație importantă pentru comunitățile care au construit situl și că acestea aveau abilități artistice și tehnice avansate.
#7. Nu se ştie cine a construit Gobekli Tepe
Nu se cunoaște cu exactitate cine a construit templul Gobekli Tepe. Situl a fost creat de o comunitate preistorică ce trăia în regiunea Anatoliei de sud-est, pe teritoriul actual al Turciei, în timpul Neoliticului timpuriu, în jurul anului 9.600 î.Hr. Având în vedere că aceasta a fost o perioadă de tranziție de la vânătoare și cules la agricultură și sedentarism, se crede că acest templu a fost o realizare a unei comunități semi-nomade sau chiar sedentare.
Cu toate acestea, nu există informații despre identitatea exactă a constructorilor sau despre modul în care au fost organizate și coordonate eforturile de construcție. De asemenea, nu se cunoaște nicio limbă scrisă sau vreun sistem de înregistrare a informațiilor de la acea vreme. Acest lucru face şi mai dificilă determinarea originii exacte a culturii care a construit Gobekli Tepe.
Ceea ce se cunoaşte este că realizarea unui asemenea proiect monumental a necesitat o cooperare extinsă între membrii comunității și a presupus existența unei organizări sociale avansate pentru acea perioadă.
#6. Legături astronomice
Templul Gobekli Tepe are o structură geometrică ascunsă, care se bazează pe un triunghi echilateral care leagă cele trei cercuri megalitice cele mai vechi. Acest lucru sugerează că situl a fost planificat ca o unitate și că arhitecţii săi aveau cunoștințe de geometrie.
De asemenea, poziționarea unora dintre stâlpi sugerează că aceștia ar putea fi aliniați cu constelațiile sau că ar putea marca evenimente astronomice, cum ar fi solstițiile și echinocțiile.
Templul ar mai putea avea și alte alinieri astronomice posibile. De exemplu, cu steaua Sirius sau cu constelația Orion. Unii cercetători au sugerat că situl ar putea fi legat de impactul cu o cometă, care ar fi provocat un dezastru. Acest lucru ar fi dus la dispariţia multor specii de animale mari.
#5. Vânătoarea şi agricultura
În zonă nu au fost descoperite urme ale unor locuinţe, fapt pentru care cercetătorii cred că locul fost folosit exclusiv pentru ritualuri sau întâlniri, având o funcție ceremonială sau religioasă.
Analiza oaselor de animale găsite în sit indică faptul că vânătoarea de animale mari, cum ar fi cerbul și capra sălbatică, era o activitate importantă pentru aceste comunitățile care trăiau în regiune.
Dezvoltarea agriculturii în zonă ar fi putut fi stimulată de nevoia de a hrăni lucrătorii și participanții la ritualuri, sugerând că locul ar fi putut avea un rol în tranziția de la vânătoare și cules la agricultură.
#4. Loc de preparare a băuturilor
Una dintre cele mai interesante interpretări ale acestui sit este legată de prepararea unor băuturi alcoolice.
În perioada Neoliticului timpuriu, când a fost construit situl, este posibil ca oamenii să fi avut cunoștințe despre fermentație și producerea unor băuturi alcoolice rudimentare. De exemplu, este cunoscut faptul că berea a fost produsă în Mesopotamia încă din anul 4.000 î.Hr., ceea ce arată că procesul de fermentație era cunoscut în acea perioadă.
În urma săpăturilor, arheologii au descoperit mai multe vase de piatră mari, în formă de butoi sau de jgheab. Acestea au fost analizate chimic, descoperindu-se că prezentau urme de cereale fermentate. Acest lucru sugerează că aceste vase ar fi putut fi folosite pentru producerea sau păstrarea unui fel de bere sau a altor băuturi alcoolice pe bază de cereale.
#3. Conservarea și turismul
Gobekli Tepe este considerat unul dintre cele mai importante situri arheologice din regiunea Anatolia și chiar din Orientul Mijlociu, având un impact semnificativ asupra înțelegerii evoluției culturale și tehnologice a societăților umane timpurii.
Pentru a proteja și conserva Gobekli Tepe, autoritățile turcești au construit un acoperiș uriaș deasupra sitului și au dezvoltat facilități pentru vizitatori. Templul a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 2018, ceea ce a sporit interesul pentru sit și a stimulat turismul în regiune.
#2. Ritualuri funerare sau loc de sacrificii
Deși nu există dovezi directe cu privire la ritualurile specifice care au avut loc în acest templu, de-a lungul timpului au fost elaborate mai multe ipoteze privind ritualurile care aveau loc acolo. Unele dintre acestea se referă la ritualuri funerare şi chiar sacrificii.
La bazele stâlpilor au fost descoperite mai multe rămăşiţe umane, printre care şi cranii. Arheologii sugerează că acestea locuri erau folosite pentru înhumare sau pentru oferirea de ofrande funerare. Există și dovezi ale unor înhumări secundare, în care oasele au fost depuse în diferite locuri ale sitului după ce carnea s-a descompus.
Unele cranii umane găsite la Gobekli Tepe au fost decorate cu pigmenți și minerale, iar unele au fost chiar perforate. De asemnea, unele cranii prezintă urme de mutilare sau decapitare, care au fost făcute după moarte. Se crede că aceste cranii ar fi putut fi folosite în cadrul unor ceremonii care presupuneau colectarea, păstrarea și expunerea craniilor unor strămoși sau dușmani în scopuri rituale.
#1. Îngropat în mod intenţionat
Templul Gobekli Tepe pare să fi fost îngropat intenționat în jurul anului 8.000 î.Hr., deși motivele din spatele acestui act rămân necunoscute. Şi pentru acest lucru au fost generate mai multe teorii de către specialişti.
O teorie sugerează că locuitorii din regiunea Gobekli Tepe au îngropat intenționat situl pentru a-l proteja de invazii, distrugeri sau jafuri. Această acțiune ar fi putut fi efectuată pentru a păstra locul sacru intact pentru viitoarele generații. O altă teorie arată că templul a fost îngropat în urma unor schimbări culturale sau religioase care au făcut ca locul să nu mai fie considerat sacru sau important pentru comunitate. Acest lucru ar fi putut fi rezultatul unei schimbări de mentalitate sau al unui conflict între diferite grupuri culturale sau religioase din zonă.
După cum am precizat, Gobekli Tepe a fost construit în timpul tranziției de la vânătoare și cules la agricultură și sedentarism. Este posibil ca, pe măsură ce societatea s-a dezvoltat și a adoptat noi moduri de viață, locuitorii din regiune să fi renunțat la vechile lor credințe și practici religioase, îngropând situl în semn de evoluţie şi renunțare la trecut.
Deși templul a fost abandonat și îngropat, cercetătorii au identificat o serie de așezări neolitice în regiunea Anatoliei, care prezintă asemănări arhitecturale și artistice cu situl. Acest lucru sugerează o continuitate culturală între aceste comunități și moștenirea lăsată de civilizaţia din spatele Gobekli Tepe.
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:
