Această insulă a apărut de nicăieri, cu forme de viață nemaiîntâlnite până acum

Când o nouă insulă a apărut de nicăieri în Pacificul de Sud în anul 2015, a creat o oportunitate fără precedent nu doar pentru geologi și vulcanologi, ci și pentru biologi și ecologiști.

Apariția unei noi insule oferă șansa de a învăța despre cum încep ecosistemele, începând cu pionierii microbieni care colonizează un teren nou ca acesta, înainte de a apărea plantele sau animalele.

Insula Hunga Tonga-Hunga Ha’apai (Hunga Tonga) nu a rezistat prea mult timp. După ce a fost formată de o erupție vulcanică în anul 2015, a fost distrusă de o altă erupție la începutul anului 2022.

În cei șapte ani în care a existat, însă, insula a dezvăluit câteva secrete interesante.^[sursa]

O insulă a apărut de nicăieri, cu forme de viaţă nemaiîntâlnite

Într-un nou studiu, cercetătorii raportează dovezi ale existenței pe insulă a unei comunități neașteptate de microbi care metabolizează sulful și gazele atmosferice, asemănătoare unor organisme care ocupă habitate foarte diferite: izvoare termale sau guri hidrotermale de mare adâncime.

„Nu am văzut ceea ce ne așteptam. Ne-am gândit că vom vedea organisme pe care le găsești atunci când un ghețar se retrage, sau cianobacterii, specii mai tipice de colonizatori timpurii. Dar în schimb am găsit un grup unic de bacterii care metabolizează sulful și gazele atmosferice.”, spune ecologistul microbian Nick Dragone de la Universitatea din Colorado.

Dragone și colegii săi cercetători au colectat 32 de probe de sol de pe insulă, pe suprafețe care variază de la nivelul mării până la vârful craterului, la aproximativ 120 de metri înălțime. Apoi au extras și secvențiat ADN-ul din aceste probe.

Plantele au colonizat insula destul de repede după ce aceasta s-a format, probabil datorită semințelor din excrementele de păsări, căzute pe insulă, dar cercetătorii și-au concentrat eforturile de colectare pe suprafețe neamenajate.

Cercetătorii au găsit bacterii și arhee în toate probele lor din conul vulcanului, deși acești microbi erau mai puțin diverși decât microbii din zonele cu vegetație din apropiere. Şi foarte diferiți.

Ar avea sens dacă primii microbi de pe o nouă insulă ar proveni fie din apa oceanului, fie din excrementele de păsări, dar nu pare să fie locul de unde provin aceste bacterii și arheele ciudate. Mai degrabă, cercetătorii suspectează că acești microbi ar fi putut proveni din adâncurile Pământului.^[sursa]

„Unul dintre motivele pentru care credem că vedem acești microbi unici este din cauza proprietăților asociate cu erupțiile vulcanice: mult sulf și hidrogen sulfurat gazos, care probabil alimentează taxonii unici pe care i-am găsit.”, spune Nick Dragone.

„Microbii au fost cei mai asemănători cu cei găsiți în gurile de aerisire hidrotermale, izvoarele termale precum Yellowstone și alte sisteme vulcanice. Cea mai bună presupunere a noastră este că microbii provin din aceste tipuri de surse.”, continuă cercetătorul.

A avea șansa de a investiga acest tip de sistem este rar. Erupțiile mari sunt un lucru; a urmări dezvoltarea unui ecosistem de la zero pe o insulă vulcanică nou formată este altceva. O insulă vulcanică tânără de pe Pământ ar putea deține indicii despre fostele insule de pe Marte.^[sursa]

În ultimii 150 de ani, Hunga Tonga este doar a treia masă de uscat de acest fel care apare și durează mai mult de un an, spun cercetătorii. Şi prima de la tropice.

În timp ce oamenii de știință s-au reunit, de asemenea, pentru a studia sosirea vieții pe insulele nou-formate anterioare, aceștia s-au concentrat mai mult asupra plantelor și animalelor decât asupra microbilor.

„Aceste tipuri de erupții vulcanice au loc peste tot în lume, dar de obicei nu produc insule. Am avut o oportunitate incredibil de unică. Nimeni nu mai studiase vreodată în mod cuprinzător microorganismele de pe acest tip de sistem de insule într-un stadiu atât de timpuriu.”, a mai spus Dragone.

Și nimeni nu va mai avea ocazia să studieze locuitorii insulei, cel puțin nu direct. La șapte ani după ce a ieșit din Pacific, Hunga Tonga a dispărut în mod spectaculos.

Atunci când vulcanul a erupt din nou în ianuarie 2022, a produs cea mai mare erupție explozivă din secolul XXI, cu cea mai mare coloană de aburi și cenușă din istoria înregistrată. Insula Hunga Tonga a fost ștearsă de pe faţa Pământului, dar nu înainte ca oamenii de știință să reușească să afle detalii intrigante despre scurta sa viață.

„Suntem, desigur, dezamăgiți că insula a dispărut, dar acum avem o mulțime de predicții despre ce se întâmplă atunci când se formează insule. Așa că, dacă s-ar forma din nou ceva, ne-ar plăcea să mergem acolo și să colectăm mai multe date. Am avea un plan de joc despre cum să o studiem.”, a concluzionat Nick Dragone.