5 dintre cele mai importante bătălii ale lui Ştefan cel Mare

5 min


4
4 puncte

Nu există un răspuns unanim acceptat cu privire la cele mai importante bătălii ale lui Ştefan cel Mare, deoarece fiecare bătălie a avut rolul său şi un impact diferit asupra istoriei și culturii moldovenești. Totuși, am selectat 5 dintre cele mai importante lupte ale domnitorului moldovean, care au fost semnificative pentru domnia și personalitatea lui Ștefan cel Mare.

Pe când avea în jur de 20 de ani, în anul 1457, Ştefan al III-lea, fiul lui Bogdan al II-lea şi al Mariei Oltea, a ajuns pe tronul Moldovei, în urma morţii tatălui său. Acesta din urmă a fost asasinat chiar de către fratele său, Petru Aron.

De tânăr, noul domnitor s-a arătat înzestrat cu virtuţi de mare conducător. A înterprins acţiuni menite să consolideze autoritatea centrală, să întărească puterea Moldovei, ameninţată de mulţi duşmani din afară. A organizat armata, a dotat-o cu arme de foc, a ridicat cetăţi noi sau le-a întărit pe cele vechi.

Ştefan cel Mare a restrâns privilegiile feudale, oprind încercările de dezbinare sau opozitiile unora din marii boieri. A largit baza socială a domniei, ocrotind ţărănimea, apărând-o de tendinţele de cotropire ale marilor feudali. Bazându-se pe dragostea de ţara a răzeşilor, Ştefan i-a chemat în numeroase rânduri la oaste, iar pe cei viteji i-a răsplătit cu terenuri întinse.

bătălii ale lui Ştefan cel Mare

5 dintre cele mai importante bătălii ale lui Ştefan cel Mare

Bătălia de la Baia (14-15 decembrie 1467)

Aceasta a fost prima mare victorie a lui Ștefan cel Mare împotriva regelui Ungariei, Matei Corvin, care încerca să îl detronizeze și să îl înlocuiască tocmai cu cel care îl ucisese pe tatăl său, Petru Aron.

Bătălia a avut loc la Baia, în apropiere de Suceava, și s-a soldat cu moartea a peste 10.000 de soldați unguri și retragerea lui Matei Corvin. Bătălia de la Baia a consolidat poziția lui Ștefan cel Mare ca domn al Moldovei și i-a adus recunoașterea internațională ca apărător al creștinismului împotriva expansiunii otomane.

Bătălia de la Podul Înalt (10 ianuarie 1475)

Aceasta a fost cea mai mare victorie împotriva Imperiului Otoman şi, implicit, una dintre bătălii ale lui Ştefan cel Mare.

Citeşte şi:  Diamantul Hope: soarta tragică a celor care au deţinut faimoasa piatră preţioasă

Turcii încercau să cucerească Moldova și să o transforme într-un pașalâc. Bătălia a avut loc la Podul Înalt, pe râul Bârlad, și s-a încheiat cu o masacrare a armatei otomane conduse de Suleiman pașa, beglerbegul Rumeliei, care avea peste 100.000 de oameni.

Faptul că mii de oameni și cai treceau prin același loc, au transformat valea într-o mocirlă prin care se înainta foarte greu. Vremea și terenul au constituit avantaje pentru Ștefan, de care domnitorul a știut să se folosească. Armata moldovenească, formată din aproximativ 40.000 de ostași, a folosit tactici de ambuscadă și diversiune pentru a dezorganiza și nimici inamicul. Bătălia de la Podul Înalt a fost una dintre cele mai mari înfrângeri suferite de otomani în Europa și a oprit temporar planurile lor de expansiune.

Bătălia de la Războieni – Valea Albă (26 iulie 1476)

Aceasta a fost cea mai grea bătălie pe care a dus-o Ștefan cel Mare împotriva sultanului Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, care venise personal cu o armată uriașă pentru a se răzbuna pe domnul moldovean pentru victoria de la Podul Înalt.

Bătălia a avut loc la Războieni și Valea Albă, în nord-estul Moldovei, și s-a terminat cu o retragere strategică a lui Ștefan cel Mare și o victorie tactică a lui Mahomed al II-lea.

Oastea lui Ștefan cel Mare era compusă din Oastea Mică, denumită așa pentru că era compusă din cetele de pe moșiile boierilor și cetele de târgoveți, o oaste preponderent călare și relativ bine înarmată, care putea ajunge la un efectiv de 12-15.000 de oameni și Oastea Mare, care era compusă pe lângă oastea mică și din cetele de răzeși care nu erau la fel de bine înarmați, dar care putea ajunge pana la 40-50.000 de oameni.

Citeşte şi:  Marmura de Carrara: istoria celui mai celebru material de construcţii

La lupta efectivă au participat Oastea Mică a moldovenilor şi armata otomană, compusă din circa 90.000-150.000 de oameni. Cu toate acestea, armata otomană a suferit pierderi mari și nu a reușit să ocupe Suceava sau să captureze pe Ștefan cel Mare. Bătălia de la Războieni-Valea Albă a fost un exemplu de curaj și rezistență al lui Ștefan cel Mare și al poporului moldovean în fața unui dușman mult superior numeric.

Bătălia de la Șcheia (6 martie 1486)

Bătălia de la Șcheia a avut loc pe 6 martie 1486 între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care înaintau pe valea Siretului spre Suceava, având ca scop instaurarea pe tron a pretendetului Hronoda (Hroiot). Cu toate că Ștefan a fost protagonistul unui incident care ar fi putut să-l coste viața pretendentul a fost ucis printr-o stratagemă.

Bătălia de la Șcheia a fost ultima confruntare cunoscută dintre Moldova și Imperiul Otoman, ea încheind războiul de 13 ani purtat de Ștefan pentru înlăturarea suzeranității Porții.

Reîntors din Polonia, Ștefan cel Mare a trebuit să facă față unei invazii otomane, un corp expediționar otoman, comandat de beilerbeiul Rumeliei, „Hadâm” Ali Pașa, care aducea un pretendent la tron, pe Hronoda (numit şi Hroet, Hronet sau Hroiot), devastând numeroase localități, inclusiv capitala Suceava.

Oastea otomană a înaintat pe valea Siretului, iar Ștefan i-a ieșit înainte cu o parte dintre curteni la Șcheia. Lupta a fost dificilă, iar domnul moldovean a fost învins în prima fază. El a mai fost și protagonistul unui incident care ar fi putut să-l coste viața. A căzut de pe cal și a rămas mai multe ceasuri printre cadavre și răniți, Hronoda fiind proclamat domn de ai săi sub numele de Petru.

Salvarea i-a venit de la doi boieri. Unul dintre ei a fost aprodul Purice. Acesta, conform unei legende foarte cunoscute, l-a recunoscut și i-a oferit calul său. Pentru fapta de arme, el a fost înnobilat, familia sa, Movilă, devenind, în secolul următor, foarte puternică. Din rândul ei au provenit domni importanți ai Moldovei (Ieremia, Constantin, Simion și Moise) și cărturari renumiți, cum ar fi mitropolitul Petru Movilă.

Citeşte şi:  Epava de la Costineşti a fost ruptă în două şi va dispărea de tot. Povestea fascinantă a navei care a aparţinut lui Aristotel Onasis

Un al doilea boier, căruia Ștefan i-a datorat, în parte, victoria a fost Pântece. Potrivit izvoarelor, Pântece ar fi stăruit pe lângă recentul proclamat domn, Petru, să iasă din zona bătăliei, el fiind deja învingător. Folosindu-se de această stratagemă, Ștefan l-a capturat pe Hronoda și i-a tăiat capul. Cele două cazuri arată solidaritatea dintre domn și boierime, aceasta cumulând atributele de clasă politică și de înalt comandament militar.

Bătălia de la Codrii Cosminului (26 octombrie 1497)

Aceasta a fost ultima dintre cele mai mari bătălii ale lui Ştefan cel Mare, pe care domnitorul moldovean a obţinut-o împotriva regelui Poloniei, Ioan Albert. Acesta din urmă încerca să profite de slăbiciunea Moldovei după moartea lui Mahomed al II-lea și să îi impună suzeranitatea.

Bătălia a avut loc la Codrii Cosminului, în apropiere de Siret, și s-a încheiat cu o victorie zdrobitoare a lui Ștefan cel Mare, care a folosit o strategie de învăluire și a nimicit armata poloneză. Lupta din pădure a fost extrem de dură și sângeroasă, ducându-se pe viață și moarte, însă odată cavalerii răpuși, restul oștii poloneze nici măcar n-a fost în stare să organizeze un contraatac, câteva mii de moldoveni călare hărțuindu-le retragerea, recapturând prada și luând prizonieri.

Așteptându-se la a pierde jumătate din armată în acest conflict, Ștefan a rămas și el surprins când a devenit clar că pierderile sale militare au fost minime. Bătălia de la Codrii Cosminului a fost una dintre cele mai mari victorii din istoria Moldovei și a confirmat independența și prestigiul ei în Europa.

Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi gratuit o notificare pe email atunci când publicăm un articol nou:

Urmăriţi DespreLume.ro şi pe Google News


Ţi-a plăcut? Distribuie şi prietenilor tăi!

4
4 puncte
Vladimir Ivanovici
Vladimir este absolvent al Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti. Este fotograf profesionist şi pasionat de cărţi şi lucruri interesante şi mai puţin cunoscute, pe care le expune pe site-ul DespreLume.ro.

Distribuie şi prietenilor tăi!

Nu ţine lucrurile interesante doar pentru tine. Şi prietenii tăi şi-ar dori să afle aceste informaţii!
Închide